avocatnet.ro explicăm legislația
Caută (ex. salariu minim) 618 soluții astăzi
Forum Activitate KapaA

Activitate KapaA

Răspuns la discuția CAZ CIUDAT
aldea_silvia a scris:

Da, sunt consilierul juridic. Bineinteles ca eu asta am spus...ca nu avem cui sa instituim poprirea deoarece datele de identificare ale paratului nu corespund cu cele ale angajatului nostru. Dar problema era cum sa-l ajut sa formuleze recursul, ce sa invoc la motive. Eu am schitat recursul in mare parte dar credeam ca este bine sa mai obtin niste informatii de la alti specialisti in domeniu ca sa fie cat mai bazat recursul acesta. despre asta era vorb



ciudat... speta este absurda. paratul "aparent" are 82 de ani, iar impotriva lui s-a pronuntat o hotarare in care este condamnat la plata pensiei de intretinere pentru un copil minor??? iar daca este acolo un CNP, se poate verifica cui apartine in realitate. toate ca toate, dar o asemenea greseala de la instanta e aproape inadmisibila. Se mai intampla, ca atunci cand motiveaza o hotarare, lucreaza pe textul unei hotarari mai vechi, si uita judele sa schimbe datele de identificare. Adica na...daca o Curte de apel din Romania a condamnat Belgia intr-un proces civil, atunci nu trebuie sa ne miram la nimic.
aldea_silvia a scris:

In cazul in care Romania a acceptat fara rezerve textul unui standard NATO(in 2005 sau 2006, dupa consulatrea tuturor institutiilor competente) ce trebuie implementat la nivel national (termen maxim 2010) printr-un act normativ specific (in cazul de fata va fi elaborat un manual), iar ulterior s-a constatat, de catre anumite structuri specializate in domeniul de reglementare a standardului respectiv, ca anumite prevederi ale publicatiei NATO nu pot fi armonizate cu prevederile legislatiei nationale. Ce se mai poate face acum in aceasta situatie? Mai avem posibilitatea de a revedea pozitia nationala si aceste prevederi sa se constituie in rezerve nationale? Problema se pune la nivel destul de inalt mai ales ca este vorba de relatiile pe care le avem pe plan international, si in special cu statele membre NATO. In acest sens ma gandesc ca nu ar fi benefica pentru imaginea noastra o astfel de decizie, dar nu stiu care ar fi baza legala pentru a motiva aceasta afirmatie (definirea acceptarii fara rezerve, momentul cand are loc aceasta si consecintele ei). Exista vreun principiu de drept international public sau de drept international umanitar care este incalcat de catre noi in cazul in care revenim cu propuneri de revizuire a pozitiei nationale? (mai ales ca acceptarea fara rezerve s-a facut acum 4 sau 5 ani in urma).


Depinde despre ce act acceptat este vorba. In cazul unui tratat nu se poate. Daca este un regulament oarecare de la NATO, nu cred ca se pune problema de rezerva, care este o notiune specifica dreptului tratatelor. Deci cautati o solutie gresita din start. Pe de alta parte, nu e sanatos sa revii asupra a ceea ce ai acceptat. Nu cred ca este o solutie normala, ca accepti ceva, iar dupa te razgandesti. Daca e un act obligatoriu, atunci e naspa, nerespectarea antreneaza raspunderea.
P.S. E o situatie ipotetica sau chiar discutam pe un forum despre cum anume intentioneaza Romania sa nu executa obligatiile sale internationale? Poate ne citesc cei de la NATO...
Răspuns la discuția actiune la c.e.d.o.
avocat_lascoschi@yahoo.com a scris:

Din cate stiu se are in vedere doar momentul semnarii Conventiei.
Inainte de a fi stat parte la conventie Romania nu respecta CEDO.
Exista insa Declaratia universala a drepturilor omului.

Pe dvs., cred ca v-ar interesa Declaratia universala a drepturilor omului.

avocat Claudiu Lascoschi


Si totusi ce ar putea sa faca dl. cu Declaratia Universala? Recunosc, e un document de o importanta care nu poate fi negata, insa e o Declaratie. Desigur poate fi invocat ca element de oratorie intr-o pledoarie
Răspuns la discuția actiune la c.e.d.o.
ricu a scris:

Legea nr. 30/1994 privind ratificarea
Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale
si a protocoalelor aditionale la aceasta conventie
(publicata in Monitorul Oficial nr. 135 din 31 mai 1994)

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

Art. 1.
Se ratifica Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, incheiata la Roma la 4 noiembrie 1950, amendata prin protocoalele nr. 3 din 6 mai 1963, nr. 5 din 20 ianuarie 1966 si nr. 8 din 19 martie 1985 si completata cu Protocolul nr. 2 din 6 mai 1963, care fac parte din aceasta.

Art. 2.
Se ratifica, de asemenea: primul Protocol aditional la conventie, Paris, 20 martie 1952; Protocolul nr. 4 recunoscind anumite drepturi si libertati, altele decit cele deja inscrise in conventie si in primul protocol aditional la conventie, Strasbourg, 16 septembrie 1963; Protocolul nr. 6 privind abolirea pedepsei cu moartea, Strasbourg, 28 aprilie 1983; Protocolul nr. 7, Strasbourg, 22 noiembrie 1984; Protocolul nr. 9, Roma, 6 noiembrie 1990, si Protocolul nr. 10, Strasbourg, 25 martie 1992.

Art. 3.
In baza art. 25 si 46 din conventia mentionata, Romania recunoaste dreptul la recursul individual in fata Comisiei Europene a Drepturilor Omului si jurisdictia obligatorie a Curtii Europene a Drepturilor Omului in privinta drepturilor cuprinse in Conventia europeana a drepturilor omului, precum si in Protocolul nr. 4 recunoscind anumite drepturi si libertati, altele decit cele deja inscrise in conventie si in primul Protocol aditional al conventiei, Strasbourg, 16 septembrie 1963, si in Protocolul nr. 7, Strasbourg, 22 noiembrie 1984, pentru cauzele in care violarea drepturilor garantate de aceste texte intervine dupa intrarea lor in vigoare pentru Romania.
DESTUL DE CLAR, NU ? Romania recunoaste dreptul la recursul individual in fata Comisiei Europene a Drepturilor Omului, pentru cauzele in care violarea drepturilor garantate de aceste texte intervine dupa intrarea lor in vigoare pentru Romania.


Curtea Constituţională decizia 94/1996 :
Astfel, Curtea Constituţională a examinat însăşi conformitatea prevederilor Legii nr.30/1994 privind ratificarea Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi a protocoalelor adiţionale la această convenţie, cu dispoziţiile constituţionale. Prin Decizia nr.94/1996, Curtea a analizat criticile de neconstituţionalitate care priveau dispoziţiile art.3 din această lege, potrivit cărora, „În baza art.25 si 46 din convenţia menţionată, România recunoaşte dreptul la recursul individual în faţa Comisiei europene a drepturilor omului şi jurisdicţia obligatorie a Curţii europene a drepturilor omului în privinţa drepturilor cuprinse în Convenţia europeană a drepturilor omului, precum şi în Protocolul nr.4 recunoscând anumite drepturi şi libertăţi, altele decât cele deja înscrise în convenţie şi în primul Protocol adiţional al convenţiei, Strasbourg, 16 septembrie 1963, şi în Protocolul nr.7, Strasbourg, 22 noiembrie 1984, pentru cauzele în care violarea drepturilor garantate de aceste texte intervine după intrarea lor în vigoare pentru România.” Soluţia pronunţată de instanţa de contencios constituţional a arătat că acest text de lege nu poate fi considerat a fi contrar obligaţiei constituţionale de îndeplinire întocmai şi cu bună-credinţă a convenţiilor internaţionale, obligaţie prevăzută de art.11 din Constituţie, şi nici ca fiind contrară prevederilor constituţionale referitoare la prioritatea tratatelor internaţionale privitoare la drepturile fundamentale ale omului faţă de legile interne. În argumentarea acestei soluţii s-a reţinut că aplicarea jurisdicţiei internaţionale consacrate de Convenţie în cauzele anterioare aderării, aşa cum susţineau autorii excepţiei, ar reprezenta o încălcare a principiului neretroactivităţii legii, prevăzut de art.15 alin. (2) din Constituţie.
CONCLUZIE : va puteti adresa la c.e.d.o ptr o fapta savarsita inainte de semnarea conventiei in 1994



Trebuie circumstantiat raspunsul. In principiu nu se poate, deoarece obligatia statului de a respecta drepturile garantate de Conventie naste odata cu intrarea in vigoare a conventiei pentru acel stat. Insa, in situatia in care un anumit fapt, produs inainte de ratificarea Conventiei, dar care a produs unele consecinte si dupa intrarea in vigoare a Conventiei, consecinte care sunt contrare prevederilor C.E.D.O., cauza este admisibila. Relevant pentru o asemenea problema este Cauza Moldovan şi altii împotriva României, nr. 2, unde statul roman a fost condamnat pentru anumite incalcari, ce au fost generate de un incident interetnic de prin 1992, in localitatea Hadareni, judetul Mures. Din momentul ratificarii, Conventia isi produce efectele, iar statele au obligatia sa se conformeze de indata, cu toate ca exista un concept denumit "realizarea progresiva a drepturilor". In Cauza Moldovan, statul roman a fost condamnat pentru incalcarea art. 3 in ce priveste discriminarea rasiala care a fost catalogat drept tratament inuman, si pentru conditiile locative. Adica casele romilor au fost incendiate in 1992 (posibil 93), cu asistarea politiei, iar romii au trait in conditii mizere. Se au in vedere aici situatiile continue, care creează o stare care subzista in timp, si care nu este reparata dupa ratificarea Conventiei. un alt exemplu de acest gen ar fi domeniul dreptului la respectarea proprietatii. Subliniez, ca in asemenea situatii statul nu e condamnat pentru ce a facut inainte de ratificare, ci pentru ce nu a facut dupa ratificare si trebuia sa faca, sau ce a facut dupa ratificare, in privinta unui eveniment pre-ratificare. Iar despre decizia C.C. ce sa mai zic?...slab calitatativ, ca de obicei...dreptul nu e o materie pur tehnica. Asa ca trebuie examinat fiecare caz in parte. Pe de alta parte, depinde foarte mult pentru ce anume vrea sa se adreseze domnul la CEDO...daca vrea de ex. pentru ca Securitatea l-a terorizat inainte de 89 sau ca a fost batut de un militian, atunci sa nu mai cheltuie pentru timbru postal...ca oricum la Curte multe cauze...
raresmocanu81 a scris:

la mine oricum nu mai conteaza, da cred ca la grila 94 de la G4 e greseala. verificati si voi. raspunsul dat e a si c. eu zic ca e doar a. astept pareri



Art. 55 CPP
"Inalta Curte de Casatie si Justitie stramuta judecarea unei cauze de la instanta competenta la o alta instanta egala in grad, in cazul in care, impartialitatea judecatorilor ar putea fi stirbita datorita imprejurarilor cauzei, dusmaniilor locale sau calitatii partilor, cand exista pericolul de tulburare a ordinii publice ori cand una dintre parti are o ruda sau un afin pana la gradul patru inclusiv printre judecatori sau procurori, asistentii judiciari sau grefierii instantei. "

P.S. Si eu am bifat numai a...
anul acesta am terminat facultatea, am invatat vreo 2 luni am facut 58sau 60, ...sunt multumit de randamentul meu, la anul nu mai dau, am vrut sa vad cum e pe acolo...daca nu era asa de cald in sala cred ca mai faceam cel putin 5 corect:P
Si cel putin am ramas cu o persectiva globala asupra problemei:D
Noroc! (Ca sanatate aveau si cei care au calatorit cu Titanic)
Succes tutoror!
wildrainbow a scris:

KapaA a scris:

wildrainbow a scris:

Imi poate face si mie cineva o paralela civil-penal vis-a-vis de repunerea in termen...ca simt ca mai am putin si ma urc pe pereti#-o


In procedura civila: opereaza in ce priveste toate actele procedurale facute (neexercitarea in termen a unei cai de atac, neindeplinirea oricarei act procedural) daca partea dovedeste ca impiedicarae se datoreaza unei imprejurari mai sus de vointa lui. In 15 zile de la incetarea impiedicarii trebuie solicitat motivat repunerea in termen.
In procedura penala: este reglementat in ce priveste termenul de apel si recurs, asa ca nu prezinta interes, deoarece aceste cai de atac nu se cer la examen.
Nu prea merita sa faci paralele acum, ca te incurca mai mult, decat ajuta...parerea mea.


La procesual penal, avem in tematica contestatia in anulare, in cazul in care cererea s-a facut peste termen, se respinge ca tardiv formulata sau se poate dispune repunerea in termen?



Dispozitiile privind repunerea in termen in procedura penala, sunt norme speciale, ergo, aplicabile acolo unde legea prevede expres, anume cu privire la apel si recurs
In ce priveste contestatia in anulare, cererea depusa peste termen este respinsa ca inadmisibila in principiu, iar nu tardiva. Exceptie face cazul in care impotriva unei persoane exista 2 hotarari de condamnare pentru aceeasi fapta, caz in care se poate face constestatie in anulare oricand.

Emotii? Eu simt un calm aproape deranjant...:)
wildrainbow a scris:

Imi poate face si mie cineva o paralela civil-penal vis-a-vis de repunerea in termen...ca simt ca mai am putin si ma urc pe pereti#-o


In procedura civila: opereaza in ce priveste toate actele procedurale facute (neexercitarea in termen a unei cai de atac, neindeplinirea oricarei act procedural) daca partea dovedeste ca impiedicarae se datoreaza unei imprejurari mai sus de vointa lui. In 15 zile de la incetarea impiedicarii trebuie solicitat motivat repunerea in termen.
In procedura penala: este reglementat in ce priveste termenul de apel si recurs, asa ca nu prezinta interes, deoarece aceste cai de atac nu se cer la examen.
Nu prea merita sa faci paralele acum, ca te incurca mai mult, decat ajuta...parerea mea.