probleme cu gardul care desparte 2 proprietati

Puteti incerca print-o actiune de a face obligarea acestuia la terminarea gardului.
In ce priveste scurgerea ii puteti face necazuri.Sfatul meu este sa incercati o impacare in sensul lasarii scurgerii asa cum este in schibul terminarii gardului.

nu ati spus cine e proprietarul gardului .... este gard comun ? atunci reparatia si cheltuielile se impart intre proprietari conform codului civil... dar e foarte posibil sa fie gardul unuia dinte vecini, al vecinului pe partea caruia sunt stalpii.

<< Art. 590. În orase si la tarã, orice zid care serveste de despãrtire între clãdiri sau între curte si grãdinã, si între ograde la tarã, se socoteste comun, dacã nu existã un titlu sau semn care ar proba contrariul.
Art. 591. Este semn de necomunitate când culmea zidului este dreaptã si perpendicularã despre peretele de o parte, iar despre cealaltã parte înfãtiseazã un plan înclinat; în acest caz, zidul se presupune cã apartine exclusiv proprietarului despre care existã planul înclinat.
Art. 592. Reparatia si reclãdirea zidului comun sunt în sarcina tuturor devãlmasilor, si în proportie cu dreptul fiecãruia.
Art. 593. Cu toate acestea, fiecare coproprietar al unui zid comun poate fi apãrat de a contribui la reparatii si reclãdiri, renuntând la dreptul sãu, dacã însã zidul comun nu ar sprijini vreo clãdire a sa.
Art. 594. Fiecare coproprietar poate sã zideascã în contra unui zid comun si sã bage grinzi sau legãturi în toatã grosimea zidului, lãsând 54 milimetri despre vecin, fãrã prejudiciul dreptului ce are vecinul ca sã scurteze acele grinzi pânã în jumãtatea zidului, în caz când si el ar voi a pune grinzi tot în acele locuri, sau a lipi un cos. (C. civ. 599, 610, 611)
Art. 595. Orice coproprietar poate sã înalte zidul comun, dar e dator a face singur cheltuiala înãltãrii, reparatiile de întretinere pentru partea înãltatã si totodatã pãgubirile pentru sarcina cauzatã zidului comun în proportie cu înãltimea.
Art. 596. Dacã zidul comun nu e în stare a purta greutatea înãltãrii, cel ce vrea sã-l înalte e dator a-l face din întreg, din temelie, cu cheltuiala sa, si orice adaos în grosime sã-l facã pe locul sãu.
Art. 597. Vecinul care n-a contribuit la înãltare poate câstiga dreptul de comunitate, plãtind cheltuiala pe jumãtate, precum si pretul pe jumãtate al locului ce s-ar fi întrebuintat pentru îngrosarea zidului.
Art. 598. Orice vecin al unui zid poate sã-l facã comun, în parte sau tot, plãtind stãpânului zidului jumãtate din valoarea sa, sau jumãtate din valoarea pãrtii ce vrea sã facã comunã, precum si jumãtate din valoarea locului pe care este clãdit zidul.
Art. 599. Unul din vecini nu poate gãuri zidul comun, nici sã alãture sau sã sprijine de dânsul vreo lucrare, fãrã consimtãmântul celuilalt.
În caz de împotrivire, el nu poate face aceasta fãrã a regula mai întâi prin experti mijloacele necesare pentru ca acea lucrare sã nu vateme drepturile celuilalt.
Art. 600. Fiecare poate în orase si suburbii a îndatora pe vecinul sãu, a contribui la clãdirea si repararea îngrãdirii ce desparte casele, curtile si grãdinile lor; înãltimea îngrãdirii se va hotãrî dupã regulamentele particulare sau dupã obiceiul obstesc si în lipsã de regulamente si de obicei, înãltimea zidului va fi de cel putin doi metri, socotindu-se si coama.
Art. 601. Când se reclãdeste un zid comun sau o casã, toate servitutile active si pasive se perpetuã în privirea noului zid sau a noii case, fãrã a se putea însã îngreuna, dacã reclãdirea s-a fãcut mai înainte de împlinirea prescriptiei. (C. civ. 636 si urm.).
Art. 602. Toale santurile între douã proprietãti se socotesc comune de nu va fi titlu sau semn contrariu.
Art. 603. Este semn de necomunitate când pãmântul e înãltat sau aruncat numai de o parte a santului.
Art. 604. Santul se socoteste a fi exclusiv al acelui în partea cãruia pãmântul e aruncat.
Art. 605. Santul comun trebuie întretinut cu cheltuiala comunã.
Art. 606. Orice gard ce desparte douã proprietãti se socoteste comun, afarã dacã numai una singurã din douã proprietãti va fi îngrãditã, sau de nu va fi un titlu sau posesiune îndestulãtoare care sã constate din contra.
Art. 607. Nu e iertat a sãdi arbori care cresc înalti decât în depãrtarea hotãrâtã de regulamentele particulare sau obiceiurile constante si recunoscute si în lipsã de regulamente si de obiceiuri, în depãrtare de doi metri, de la linia despãrtitoare a celor douã proprietãti pentru arborii înalti si de o jumãtate de metru pentru celelalte plantatii si garduri vii.
Art. 608. Vecinul poate cere ca arborii si gardurile vii pusi la o distantã mai micã sã se scoatã.
Acela pe a cãrui proprietate se întind crãcile arborilor vecinului poate sã îndatoreze a le tãia.
Dacã rãdãcinile se întind pe pãmântul sãu are drept a le tãia singur.
Art. 609. Arborii care se aflã în gardul comun sunt comuni ca si gardul si fiecare din ambii proprietari e în drept a cere sã-i taie.>>

Buna ziua,dnu.Seth intrebarea mea este daca;eu am un NUC in imediata [daca este corect termenul ] limita a gardului [ cu temelie ] facut numai de mine iar noul meu vecin imi cere sa-l tai ce raspuns ii pot da in situatia in care eu nu doresc acest lucru ???

Buna ziua, d-na Silvia, eu personal i-as raspunde vecinului ceva de genul:

vai, draga vecine dar io l-as taia pentru dumneavoastra chiar azi... da vezi ca statu' asta nu ma lasa ;)"

lg956/2006 pt modificarea lg 348/2003
„Art. 23. - Cultura nucului din categoria pomi răzleţi este supusă
şi următoarelor prevederi speciale:
a) plantarea nucilor se face cu material săditor selecţionat
provenit din pepiniere autorizate; terenurile supuse eroziunii se pot
planta şi cu biotipuri locale provenite de la pepiniere silvice;
b) tăierea nucilor şi castanilor comestibili din categoria pomi
răzleţi indiferent de proprietar, se face pe baza autorizaţiei - model
prevăzută în anexa nr. 3;
c) cererea pentru tăierea nucilor/castanilor comestibili din
categoria pomi răzleţi solicitată de persoanele fizice sau juridice se
depune cu cel puţin o lună înaintea executării tăierii, iar aceasta se
verifică şi se aprobă de specialiştii direcţiilor pentru agricultură şi
dezvoltare rurală judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti;
d) criteriile care stau la baza documentaţiei în vederea
autorizării tăierii nucilor răzleţi/castanilor comestibili sunt:
1. pomii sunt îmbătrâniţi şi prezintă ramuri uscate în
proporţie de 60% din coroană;
2. pomii sunt amplasaţi într-un perimetru unde urmează să se
construiască obiective de interes naţional sau de interes al
comunităţii locale;
3. pomii sunt amplasaţi pe aliniamentele drumurilor naţionale
şi se pune în pericol siguranţa circulaţiei rutiere.”

Multumesc,multumesc d-nul.Seth pentru raspunsul pozitiv primit.Citisem in alte mesaje despre protectia nucului,dar nu se" potrivea " cu situatia NUCULUI meu .Acum am si o lege=
=NUC tinar,
=Rasarit razlet,
=Vecin aricios,
=Viata Luuuunga nucusor.
Multam din nou.=D>:coffee: