banca nu va avea nici intelegere nici solutii:(... poate instantaB-)
www.avocatnet.ro/content/for...
www.avocatnet.ro/content/for...
nu va incurcati cu "solutii" bancare:)) .... reesalonari, refinantari, reeeee... aiureli... ca
sunt si mai impovaratoare si chiar sinistre ... va "lungesc boala" pe 20-30 ani, va cer garantii suplimentare
("casa"!!!, sub pretext de "facilitati"), si tot nimic nu rezolvati:rolleyes: ...
... acum e previzibil totul: numai dvs., debitor, desi nu aveti nicio vina, aveti de pierdut...va trebui sa mai vindeti altundeva (daca gasiti:rolleyes:) inca 25% forta de munca, sau si alte bunuri (daca aveti ce:rolleyes: ), sa acoperiti creanta (rata) bancii, pe care ea (banca) si-o pastreaza "nominala" (incredibil, valoarea contabila a creantei bancii contra bunuri reale (inclusiv forta de munca) ale debitorului- din ce in ce mai multe!!!)... :stunned::stunned::stunned:
(nu e vorba aici de "plusurile" la principal (suma nominala efectiv imprumutata) pana la, sau peste DAE ("dobanda" si "altele"- se gasesc termeni cu nemiluita)... aia e alta poveste...)
pai asta e stat de drept, sau stat contabil?!!!:))
dar totusi, daca guvernul a trecut o lege "privind unele masuri necesare in vederea
restabilirii echilibrului bugetar" , prin care reduce salariile bugetarilor cu 25%, de ce un judecator n-ar restabili si el
echilibrul venituri/plati pentru persoanele afectate de aceasta lege (cu contracte in derulare pe termen lung, initiate inaintea declansarii "crizei"), sau chiar ar desfiinta contractul daca venitul debitorului devine (tinde spre) zero, pe teoria impreviziunii- cu suport art.5 cod civil, de exemplu??!...B-):)...
in situatia prezentata de @alicer, in noile conditii economice, o reducere de catre judecator a creantei bancii - sold la 01.07.2010 (si implicit a ratelor) tot cu 25%, n-ar fi legala si echitabila?:hm::rolleyes:
"Teoria impreviziunii.
.......... In cazul contractelor care presupun o derulare in timp cum sunt contractele cu executare succesiva sau cele afectate de un termen suspensiv exisata posibilitatea ca survenirea anumitor evenimente anterior incheierii contractului sa duca la un dezechilibru in defavoarea uneia dintre partile contractului, de regula in defavoarea debitorului.
Debitorul astfel nu-si va mai putea executa obligatia prevazuta in contract, insa nu datorita faptului ca aceasta este imposibila de onerat ci datorita faptului ca executarea obligatiei il va pune pe debitor intr-o postura economica foarte dificila, chiar faliment. Concret, suntem in prezenta unei onerozitati excesive a obligatiei debitorului si pe care acesta nu a luat-o in calcul cu prilejul contractarii.
In ceea ce priveste notiunea de impreviziune, majoritatea autorilor sunt de parere ca este vorba despre o chestiune de ordin economic si finanaciar (prestatia oferita creditorului in executarea contractului nu mai corespunde valorii reale a contraprestatiei, impreviziunea fiind legata de moneda). Cauza dezechilibrului este un eveniment exterior persoanei si vointei debitorului care nu antreneaza o imposibilitate de executare a obligatiei, ci doar o face mai oneroasa, nefiind insa sigur ca este necesar ca evenimentul sa fie imprevizibil sau ajunge ca el sa nu fi fost prevazut.
O discutie asupra caracterului imprevizibilitatii pune problema daca evenimentul in sine trebuie sa fi fost imprevizibil sau doar efectele lui asupra echilibrului economic al contractului (evenimentul apare ca previzibil dar consecintele lui au depasit previziunile), precum si daca imprevizibilitatea trebuie apreciata obiectiv sau subiectiv (in functie de persoana contractantului). .......
.... Teoria impreviziunii consta in recunoasterea, ca subinteleasa, in contracte a clauzei omnis conventio intelliguntur rebus sic stantibus conform careia, daca intre momentul incheierii contractului si cel al executarii acestuia au aparut evenimente imprevizibile, care au schimbat fundamental conditiile economice sau de alta natura existente in momentul acordului de vointa initial al partilor, facand sensibil mai anevoioasa prestatia uneia dintre ele, principiul fortei obligatorii a contractului nu mai actioneaza, organul de jurisdictie avand dreptul, independent de existenta in contract a unei clauze in acest sens, sa procedeze la reasezarea contractului, in functie de noile imprejurari sau, in subsidiar, la desfiintarea contractului si inlaturarea corespunzatoare a responsabilitatii debitorului. "
cod civil:
Art. 5. – Nu se poate deroga prin conventii sau dispozitii particulare*), la legile care intereseaza ordinea publica si bunele moravuri.
____________
*) Acte juridice unilaterale.
:)