(1) Impotriva hotararilor penale definitive se poate face contestatie in anulare in urmatoarele cazuri:
a) cand procedura de citare a partii pentru termenul la care s-a judecat cauza de catre instanta de recurs nu a fost indeplinita conform legii;
b) cand partea dovedeste ca la termenul la care s-a judecat cauza de catre instanta de recurs a fost in imposibilitate de a se prezenta si de a incunostinta instanta despre aceasta impiedicare;
c) cand instanta de recurs nu s-a pronuntat asupra unei cauze de incetare a procesului penal dintre cele prevazute in art. 10 alin. 1 lit. f)-i1), cu privire la care existau probe in dosar;
d) cand impotriva unei persoane s-au pronuntat doua hotarari definitive pentru aceeasi fapta.
e) cand, la judecarea recursului sau la rejudecarea cauzei de catre instanta de recurs, inculpatul prezent nu a fost ascultat, iar ascultarea acestuia este obligatorie potrivit art. 38514 alin. 11 ori art. 38516 alin. 1.
Art. 387: Cererea de contestatie
(1) Contestatia in anulare poate fi facuta de oricare dintre parti, iar contestatia pentru motivele prevazute in art. 386 lit. c) si d), si de procuror.
(2) In cererea de contestatie in anulare pentru motivele prevazute in art. 386 lit. a)-c) si e) trebuie sa se arate toate cazurile de contestatie pe care le poate invoca contestatorul si toate motivele aduse in sprijinul acestora.