Buna ziua. IMi pare rau de situatia in care va gasiti.Va aflati pe un teren foarte sensibil, copiii, la aceasta varsta doresc sa-si castige independenta.
legal, nu exista motive pentru ca fiica dvs. sa fie incredintata altor persoane.Pentru ca acest lucru sa fie posibil iar instanta sa decida in acest sens, ar fi necesar sa aduca dovezi impotriva dvs., ca ati supus-o la rele tratamente, ca ati neglijat-o grav, ca ar fi in interesul superior al minorei sa plece de langa dvs. intr-un mediu mai favorabil.Ori din ceea ce afirmati n u este cazul.
Rolul psihologului este unul esential acum, acesta avand abilitatea de a o face pe fiica dvs. sa inteleaga ca interesul ei este creasca langa dvs. si familia ei.
Legal, exista institutia tutelei minorului , insa atunci cand el este orfan in special. Exista si plasamentul familial, si exista institutii de ocrotire sociala.
Este clar ca fata este influentata de acele rude.Cred ca trebuie sa aveti rabdare pana recastigati increderea si afectiunea fiicei dvs. , incercati sa v-o apropiati din nou si sa redeveniti prietenel care ati fost pana nu demult.
Posibil...poate ca ar trebui continuata, periodic, consilierea psihologica. Poate ca si dvs. ar trebui sa participati la aceste sedinte, ca sa descoperiti motivul pentru care, "fiica dvs. se omoara daca o veti atinge"...cred ca undeva, ati ranit-o, probabil fara sa va dati seama...
Chiar si cu o hotarare judecatoreasca favorabila dvs., nu o puteti tine cu forta pe fetita, langa dvs. si nici nu este indicat acest lucru...perioada adolescentei isi spune cuvantul.
Posibil sa fie si un conflict mai vechi, adanc ascuns in sufletul fetitei...care a sapat, a sapat si acum s-a format "prapastia"...un asemenea conflict nu rabufneste fara un motiv bine intemeiat.Desigur ca pot exista si alti factori: siguranta afectiva/emotionala, lipsurile materiale ale dvs., posibilitatile materiale ale rudelor dvs., care au influentat comportamentul fetei dar personal, cred ca exista o motivatie ascunsa...care trebuie aflata si corectata, inteleasa.
Prin instanta este foarte greu sa va ia minora.
Insa daca ea nu vrea sa vina la dvs. nu aveti alta varianta decat consilierea psihologica.
In mod normal, din moment ce aveti hotarare judecatoreasca de incredintare puteti pune in executare hotararea judecatoreasca doar ca nu cred ca veti gasi executor judecatoresc pentru asa ceva.
Sub aspect juridic aveti multe drepturi dar exercitarea acestora trebuie bine gandita.
Poate ca ar trebui sa va cautati avocat care sa cunoasca toate detaliile problemei si chiar sa se informeze care sunt problemele concrete care au generat aceste neintelegeri.
cel mai bine e sa cautati un psiholog si sa va angajati un avocat.
Culmea paradoxului, dar pana pe data de 18 iulie am fost si am comunicat zilnic cu fiica mea, si am avut incredere atat in ea cat si in mama si sora mea pt ca ele s-au oferit in toti acest ani sa ma mai ajute din cand in cand cu fata in sensul ca este un copil careia ii place sa manance ce este mai bun(sunt multi copii asa) si careia ii plac cadourile si banii in exces pt ca la asta a contribuit foarte mult mama mea care in copilaria mea a fost foarte severa comparativ cu copilaria fiicei mele si probabil ca ea vrea acum sa realizeze mai mult decat a realizat pt ea dar oare ce autoritati sau ce legi ii da ei dreptul de a-mi lua copilul definitiv fara acordul meu mai ales ca ea si sora mea au un trecut plin de esecuri(mama-2 casnicii ratate iar sora mea niciodta casatorita nu stie ce insemana sa fii mama ca nu a nascut niciodata, habotnica in religie si totusi crede ca e credincioasa prin ceea ce face spunand ca are grija de copilul meu cum eu nu am stiut, intretinuta la 41 ani) amandoua nu au participat la evenimentele mele fericite(casatoria,nasterea celui de-al 2 lea copil, botez, zile de nastere ale baietelului si acum sunt ca o straina pt ele), asta i-au aratat si fiicei mele de 3 ani incoace de cand m-am recasatorit, ca ele nu o iubesc decat pe ea si atat si s-a creat situatia de fata cand fiica mea a implinit 14 ani.Eu nu am supus-o niciodata la rele tratamente sau alte infractiuni si nici macar la mici pedepse( aici gresind).Din pozitia de mama buna si iubitoare am ajuns ca fiica mea sa ma paraseasca pt banii si cadourile mamei si sorei mele.Eu am crezut intotdeauna in ea si nu eu i-am pierdut prietenia si increderea ci ea mie, pt ca acum ma simt total dezorientata din acest punct de vedere si daca doamne ajuta va veni din nou acasa(asta imi si doresc) mi-e teama ca nu voi sti cum sa actionez in fata ei daca va primi in continuare incurajari de la mama si sora mea, este foarte dificil...Dvs cum ati proceda?Fiica mea a spus la intalnirea cu psihologul multe minciuni care m-au durut - ca nu-i dadeam sa manance, ca nu-i dadeam bani decat alocatia si pensia de intretinere de la tatal sau si nu-i cumparam mereu haine, ca s-a saturat sa fie marioneta cand acasa cand la bunica,ca vrea sa semen cu sora mea(care v-am spus cum este) adica vrea sa fiu autoritara, sa-i fac un program, etc, dar toate nu erau deloc adevarate pt ca ele au existat in familia noastra, singura diferenta era ca acum(de 2 ani) exista si fratele ei mai mic care a fost mai bolnavior si mai sensibil si a trebuit sa ma ocup mai indeaproape de el ca sa nu-l pierd dar asta nu inseamna ca pe fiica mea am neglijat-o din contra, i-am dat mai multa incredere, dar s-a dovedit ca nu am avut decat de pierdut, de asta avand grija mama si sora mea sa o influienteze negativ.Psihologul spune ca trebuie sa mai am rabdare cu fiica mea dar nu inteleg de ce se prelungeste atata, pt ca eu am adus dovezi scrise si martori din care reiese ca acolo unde locuieste cu mama si sora mea nu este un mediu favorabil pt educatia ei si dezvoltarea ei deoarece ele sunt 2 persoane care nu s-au realizat familial.Credeti ca este bine daca sta tot mai mult in casa lor, nu este in pericol, nu se obisnuieste cu felul asta de a nu ne mai vedea cum spune ea acum?Fiica mea ,fara sa-si dea seama,spune la psiholog ca vrea sa ajunga in instanta cat mai repede si ma gandesc sa nu aiba un soc cand o sa vada(afle) tot adevarul despre rudele ei si sa nu -i marcheze viata in continuare.Cum as putea sa o salvez in cazul in care refuza si in instanta sa vina acasa daca intervin cei de la protectia copilului si vor sa o duca intr-un centru de plasament, ceea ce i-ar face foarte rau din punct de vedere psihic- eu nu vreau decat sa o fac sa inteleaga ca trebuie sa fie cu mama si cu familia ei si ca trebuie sa renunte definitiv la cele 2 persoane care au incercat sa ne distruga, desi paradoxal pareau ca nu sunt niste straine, ci mama si sora mea.Exista posibilitatea ca fiica mea mea sa fie audiata separat daca ajunge la instanta, fara sa ia parte la celelalate audieri, ca sa fie ferita din punct de vedere psihic si moral de declaratiile urate ce le-ar putea auzi, ca eu ca mama imi fac griji in privinta ei chiar daca celelate 2persoane nu se gandesc la aspectul asta, eu imi iubesc nespus copilul si nu vreau sa ramana marcata pe viata.Va multumesc si astept raspunsul dvs