1. Emiterea unui cec, ştiind că pentru valorificarea lui nu există, la data emiterii, provizia sau acoperirea necesară, constituie infracţiunea prevăzută în art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934, afară de cazul în care fapta constituie o infracţiune sancţionată cu o pedeapsă mai grea. Această încadrare juridică este incidentă, între altele, când beneficiarul cecului a cunoscut lipsa acoperirii în cont şi a acceptat primirea lui în aceste condiţii.
Când beneficiarul nu cunoaşte această împrejurare, fiind indus în eroare, în scopul ca făptuitorul să obţină un folos material injust, cauzând totodată o pagubă posesorului cecului, fapta constituie infracţiunea de înşelăciune prevăzută în art. 215 alin. (4) C. pen.
2. Emiterea unui bilet la ordin pentru a cărui valorificare la data scadenţei nu există acoperirea necesară, nu constituie infracţiune în lipsa unor elemente subiective sau obiective corespunzătoare conţinutului constitutiv al unei fapte penale.
Când beneficiarul este indus sau menţinut în eroare, cu prilejul încheierii sau executării unui contract, prin prezentarea ca fiind adevărat faptul mincinos că există acoperire în cont pentru încasare, în aşa fel încât fără această eroare cel înşelat nu ar fi încheiat sau executat contractul, fapta constituie infracţiunea de înşelăciune prevăzută în art. 215 alin. (3) C. pen.
Decizia 338 din 13.12.2004, I.C.C.J., Completul de 9 judecatori.
Cu alte cuvinte, daca prin emiterea biletului la ordin fără acoperire creditorul este indus în eroare, în scopul obţinerii unui folos material injust şi dacă s-a cauzat acestuia o pagubă, fapta constituie infracţiunea de înşelăciune în convenţii prevăzută în art. 215 alin. (3) C. pen. Deci, organele judiciare trebuie sa verifice daca emitentul a urmarit otinerea unui folos injust in functie de multe criterii.
Cu privire la valabilitatea B.O., a se vedea disp. Art 104 si 105 din Legea 38/1934.
Av. Claudiu Sorin Feteanu