Diferenta dintre gen si specie in Codul Civil?

Vânzarea bunurilor de gen
Art. 1.678. – Atunci când vânzarea are ca obiect bunuri de gen, proprietatea se transferă cumpărătorului numai după individualizarea acestora prin predare, numărare, cântărire, măsurare ori prin orice alt mod convenit sau impus de natura bunului.

da, e vb de papusoi, grau, bani..alte alea:D
tot ce merge la remorca in tara

Art. 964 C. civ., cu referire la obligaţii în general, precizează şi el că „obligaţia trebuie să aibă de obiect un lucru determinat, cel puţin în specia sa. Cantitatea obiectului poate fi necertă, de este posibilă determinarea sa”.
Bunurile certe se determină diferit faţă de bunurile de gen.
Determinarea presupune în cazul bunurilor certe indicarea acestora prin datele de
identificare: de pildă, „imobilul situat în Cluj, strada I. Creangă nr. 10, înscris în cartea funciară nr. 36875” sau „autoturismul marca Ford Mondeo înmatriculat sub numărul Cj-07-ROM”.
Este nulă, de pildă, vânzarea al cărei obiect este o suprafaţă de teren nedeterminată dintr-o parcelă mai mare. În schimb, este valabilă vânzarea al cărei obiect îl constituie o suprafaţă de teren dintr-o parcelă mai mare determinată prin contract (de exemplu, 1000 mp din parcela de 10
000 mp aparţinând vânzătorului) din care cumpărătorul, conform stipulaţiilor contractuale, poate să-şi aleagă amplasamentul.
În cazul bunurilor de gen (fungibile) determinarea se face prin stabilirea speciei şi a cantităţii (de pildă, se vând „10 tone de grâu din recolta anului 2003 a vânzătorului”), contractul luând naştere astfel în mod valabil la data acordului de voinţe, dar transferul proprietăţii nu poate avea loc solo consensu ci doar la individualizarea bunurilor prin numărare, cântărire sau măsurare (art. 1300 C. civ.)."

Secţiunea 1 ─ LUCRUL SÃ FIE DETERMINAT SAU DETERMINABIL
in:
Dan Chirică
Profesor ─ Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca
DREPT CIVIL. CONTRACTE SPECIALE

- teren intravilan,
- teren extravilan,
- teren curti-constructii,
sunt considerate specii?!!!

[ link extern ]

SEMANTICA DISCURSULUI JURIDIC NORMATIV
„6.1.5. Alte tipuri de familii semantice sunt constituite pe baza unor raporturi asociative între termeni precum următoarele:
a) raportul gen-specie, prin gruparea termenilor în ordinea descrescândă a extensiunii lor semantice (exemplificăm acest tip de raporturi prin paradigma: fapt juridic/licit sau ilicit//faptul ilicit poate fi infracţiune penală (crimă, delict, contravenţie) sau delict civil (delict stricto sensu sau cvasidelict);”


O recomand spre cunoastere!