avocatnet.ro explicăm legislația
Caută (ex. salariu minim) 853 soluții astăzi
Forum Discuţii diverse Versuri şi Epigrame Epigrama, un stravechi gen literar - antologie
Discuție deschisă în Versuri şi Epigrame

Epigrama, un stravechi gen literar - antologie

"Criticul Ibraileanu observa candva ca, prin veacuri, cu aceasta floare, epigrama, care se trage din soiul intepator al rozaceelor, am raspuns de multe ori marilor indurari pe care ni le-a adus istoria, am facut haz de necaz! A ras acest binecuvantat popor.In folclor si in creatia culta ( teatru, schita, parodie, catren, cronica rimata, ba chiar si in romanele umoristice), el a dat o productie abundenta. A contribuit poate la aceasta peisajul nostru inflorit, variat si frumos - suntem pe continent tara cu cea mai bogata frunza; poate climatul nostru impartit pe anotimpuri ..."
.............................................(n.m).urmeaza.....

autori: spre afirmarea genului epigramatic romanesc

Caragiale, Al.Macedonski, Teleor ( D.Constantinescu), Giordano, NMihaiescu-Nigrim, Toma Florescu, Cincinat Pavelescu, Radu D. Rosetti, I.Ionescu - Quintus, Sofronie Ivanovici, Valentin Bude, Cridim (Cristea N. Dimitrescu), I.Gr. Perieteanu (Narcis), Vasile Bogrea, Constantin Riulet, Vero, I.C.Popescu - Polyclet, Stefan Ivanovici - Terentiu, G.Toparceanu, Ion I. Pavelescu, Tudor Mainescu, Al,O.Teodoreanu (Pastorel), Aurelian Paunescu, Eugeniu Petrovanu, Florin Iordachescu, N.Crevedia, I. St. Bogza, Mircea Pavelescu, Octav Sargentiu, Gh. Belei, George Caranfil, Al.Clenciu, Mircea I. Ionescu Quintus, Aurel Iordache, Gabriel Teodorescu, Mircea Trifu, Dumitru Munteanu, Vasile Hutu, Valeriu Bucuroi, Gheorghe Zarafu, George Corbu.

alti autori de catrene:

G.Ranetti, I.Niculescu-Chic, Victor Ionescu Faur, Paul I.Papadopol, Nicolae Cruceru, Nicolae T. Cristescu (Pik Cristescu ), Antonian Marinescu Nour, Mihnea Vantu (Dr. N. Vatamanu), Tudor Musatescu, I.Berg, Victor Hilmu, Ion Calboreanu, Al.C.Aldea, A. Craiov ( Aurel Chirescu ), Teodor Maricaru, Ion C.Pena, Ion I. Cristescu, Apollo Bolohan, Nicolae Tatomir, Ion - Larian Postolache, Ion Potopin, V.D.Popa, Gheorghe Grosu, Ion Rus, Giuseppe Navarra, Aurel Codreanu

1. I.L.Caragiale

Nascut in satul Haimanale ( azi I.L.Caragiale ), jud.Prahova. Absolvent a patru clase la liceul din Ploiesti.
Fost in tinerete copist la tribunal, apoi sufleur de teatru, girant responsabil si corector la unele ziare, debuteaza in 1874 la Revista contemporana.
In 1877, serveste in Garda civica. Scoate revista Claponul si un almanah hazliu, popular. In timpul razboiului face sa apara, impreuna cu Frederic Dame, ziarul Natiunea Romana.
Redactor impreuna cu Eminescu si Slavici, la ziarul Timpul, pana in 1884.
Apoi, succesiv: revizor scolar, functionar, profesor, director al Teatrului National din Bucuresti. In cele din urma, patronul unei berarii, apoi concesionar al restaurantului garii din Buzau.
In 1893, scoate prima serie a Moftului roman.
In 1901, este respins la premiile Academiei.
Conduce Epoca literara, scoate a doua serie a Moftului roman.
Tipareste Calendarul Moftului Roman pe 1902.
In 1904 se stabileste la Berlin.
Alte colaborari: Contemporanul, Evenimentul, Opinia si Viata romaneasca din Iasi,
Pagini literare, Universul (1899), Convorbiri critice, Romanul (Arad).
Celebru inca de tanar, de cand i se reprezinta la Teatrul National : O noapte furtunoasa si o scrisoare pierduta. Din 1890 cand i se tipareste Napasta, apoi volumul de Teatru (1889), dupa care urmeaza Note si Schite (1892) proza cunoaste editii peste editii, iar lucrarile dramatice i se reiau pe scenele din tara."

Savant

Toate cartile din lume, de cand lumea cata-au fost,
Minunatul meu prietin le cunoaste pe de rost;
Tot ce mintea omeneasca pana astazi a stiut,
In savantu-i cap de dascal, s-a-ndesat si-a incaput.
Biblioteca vestita! asa plina, ca-n zadar
Am dori sa mai incapa si un bibliotecar.

Doamna cu evantai

Pe canapeaua eleganta,
Se-ntinde doamna nonsalanta
Si c-un papirus se evanta
De atmosfera ambianta.

Unui amic inecat in datorii

Esti mancat de camatari,
Cum e lemnul vechi de cari
Si tara de printi cotcari.

Unui filozof plesuv

Maiastra-i natura, ea tot chibzuieste
Si toate le pune la loc potrivit:
Deasupra o luna sub care domneste
O noapte adanca si fara sfarsit.

.................urmeaza Al. Macedonski


Ultima modificare: Miercuri, 17 Noiembrie 2010
ContSters167247, utilizator
Cel mai recent răspuns: Herra_ , utilizator 23:43, 16 Septembrie 2011
urmare...din introducere

Cuvantul epigrama era pana in secolul al XVII-lea un nume masculin. (In limba franceza el numeste, la plural, si un anumit preparat culinar , care ar corespunde "minciunelelor" noastre). Geneza acestei arte trebuie cautata in inscriptiile pe care le faceau anticii pe morminte, statui, temple, palate, arcuri de triumf, daruri s.a. Denumirea e greceasca si tocmai asta inseamna: epi - pe si graphein - a scrie. La inceput acestei inscriptii erau alcatuite in proza. O anume traditie atribuie epigrame chiar lui Omer, in epoca eroica slavita de acesta. Epigrammatele nu se deslusesc istoriceste decat din secolul al VII-lea i.e.n. Genul are deci o vechime de peste 2500 de ani. Protoepigramele, ca sa le spunem asa, erau niste exametre sau distihuri concise, grave, solemne, ca insasi durerea sau sensul eternitatii. Nu aveau o semnatura. Pentru elinii din perioada clasica, epigrama nu apartinea unui poet, ci creatiei nestiute, 'al popolo' ; 'non e letteratura, ma forma di vita'. Epigrammate cu totul cizelate au fost atribuite poetesei Sapho, lui Alceu, lui Anakreon, lui Bachilide, Cleobul, Pisandru, lui Pitagora :)si Empedocle. Lui Hipparchos, fiul lui Pisistrate, i se pun in seama, intre alte inscriptii, si un pentametru sapat pe statuile lui Hermes de pe caile Anticei si care suna astfel:

Las aici un cuvant din partea lui Hipparchos: sa nu-ti inseli prietenul.

...urmeaza

Al. Macedonski
1854 - 1920

Urmeaza liceul la Craiova.
Functioneaza scurt timp ca prefect, loctiitor de prefect in Dobrogea si administrator al Gurilor Dunarii.
A functionat scurta vreme de asemenea ca inspector general financiar si inspector al monumentelor istorice.
Intemeiaza ziarele: Oltul, Stindardul, Vestea, Tarara, publicatie de satira si umor si colaboreaza la mai multe reviste.
A fondat revista Literatorul si cenaclul literar cu acelasi nume.
Opere: Prima verba, Ithalo, Parizina, Poezii (1872), Excelsior, poezii (1895), Bronzes, Cartea de aur a lui Alexandru Macedonski (1902), Le calvaire de feu, E. Sansot (1906), Flori sacre- poezii (1912), Poezii alese (1920), Albine de aur - nuvele;) Bucuresti- Viata romaneasca (1923), Poema rondelurilor...s.a.

Unui ministru

Cucoane Lascare, de fel,
Nevoie n-ai de portofel...
Tu stii ca esti boier de vita,
Nu esti ca c-conu Tudorita,
Sa porti minciunile in el;
Mult mai pe jos il lasi saracu' :
Te duci la minister cu sacu' .

Lui V.

V. proclama prin gazete moralmente c-am murit
Dar asupra-i avantajul ce-mi ramane tot e mare.
Din momentul ce s-afirma si se stie de oricare
Cum ca V. nici o secunda moralmente n-a trait.

Unuia

Am auzit al tau latrat,
Dar el de loc nu m-a mirat:
Destula vreme ti-am dat paine,
Sa stiu prea bine ca esti caine.






urmeaza D. Teleor (D. Constantinescu)


Ultima modificare: Joi, 18 Noiembrie 2010
ContSters167247, utilizator
continuare prefata...

Adevaratul maestru al epocii clasice e Simionide din Kios ( 556-418 i.e.n.) care, slujindu-se de versul elegiac, glorifica in inscriptiile sale pline de eleganta, de o mare acuratete de gandire;)si simplitate in expresie, mai ales eroismul luptatorilor din razboaiele medice. Lui i se datoresc cele doua versuri celebre puse in gura celor rapusi la Thermopyle;

Calatorule, mergi si spune Spartei, ca noi am cazut aici ascultand cuvantul pe care ni l-a incredintat.
................

D. Teleor (D. Constantinescu)

Nascut in comuna Atarnati, jud.Teleorman.
A studiat medicina.
Carti aparute : Nuvele; Flori de liliac ; Scene si portrete; Durere; Icoane; Povestiri; Aventurile unei soacre (farsa intr-un act); Epigrame; Ultimele schite umoristice; Povestiri patriotice; Din junetea lui C.A.Rosetti; Eminescu; B.P.Hajdeu; Oameni mari ai romaniei; Eugen Caranda; Mihail Kogalniceanu; Logofatul Tautul; Antim Ivireanu; C.Negri; Dinicu Golescu; Din viata lui Cuza Voda, s.a.

Redactiunii Albinei


La un stup este un trantor
Si albine si-o regina;
Dar la voi sant prea multi trantori
Pentru-o singura albina...

Unei institutii

Am vizitat si institutul,
Am vizitat si dependinta:
In cabinet sta directorul,
In biblioteca, stiinta.

Unui tanar de azi

Era ca bradul intre brazi,
Figura mandra si aleasa;
Ah! Trandafirii din obraji
I i-a furat o florareasa!

Unui arhivar

Nevestica il inseala,
Dumnealui e arhivar;
A primit-o si pe asta
Si a pus-o la dosar...

Unuia

Pieptu-i plin de decoratii,
Cate are nu mai stiu;
Ce-ar mai rade de el tat-sau
Care-a fost tinichigiu...

Lui Caragiale

Si erau in berarie:
Mese, scaune, pocale,
Chelneri, sticle si butoaie,
Si nea Iancu Caragiale.

Unor medici

O boalele la voi
'S nimicuri:
Vin la spital trasuri,
Ies dricuri...

Lui Ţinc

Tinc, ai scos acum o carte...
Cum ii zice_ N-o numesc.
Da-mi un exemplar si mie,
Ca-ti promit ca nu-l citesc.

Autorlic

O carte si-un frumos afis
A tiparit acuma Misu.
Si toata luma i-a citit
Afisu!

Unui bibliotecar

Ideea lui e asta,
Si-i buna, se-ntelege:
Pe prozatori sa-i uite,
Iar pe poeti sa-i lege...

Intr-o redactie

Lucru ciudat imi pare mie,
Eu care spirit fac tot anu:
Nu pot sa scriu o epigrama
La masa lui Antemireanu!

Maica Smara, celebra calatoare si poeta, fusese la Roma si inchinase divinului Traian o oda

Admir acest elan
De-a se slavi mai marii;
Dar ce-o fi zis Traian
De versurile Smarei?

Hipocratii

La doctor ayi daca te duci,
Te-asculta bine, ce sa faca!
Te-o vindeca el mai apoi,
Dar deocamdata...te dezbraca!

Unui tanar modest

De vrei sa nu te stie nimeni
Ca esti poet, ca te inspiri,
Arunca-ti versurile-n mare,
Sau publica-le-n Convorbiri!

Bardul

Poetul vede totul mare,
Un munte dintr-un soricel.
Adesea insa o brodeste:
Se vede mare si pe el!

Teleor

Parale de-as avea,
Infectele!
Ce multi mi-ar admira
Defectele!

Mie insumi

Epigrame eu am multe,
Caci lucrez intotdeauna.
Cand le cat pe cele bune,
Parca nu mai am nici una!

wekeend placut :vishenka:luni...urmeaza Giordano
Ultima modificare: Vineri, 19 Noiembrie 2010
ContSters167247, utilizator
continuare prefata:

.................se poate vedea caracterul sententios, moralist, al multora din aceste urme in piatra.
In epoca alexandrina, epigrama capata caracterul ei modern si fauritorii ei, in mici compozitii pline de spirit si avand o limba perfecta, ajung sa dea adevaratele creatiuni.Epigramele votive si cele funerare rasar inca pretutindeni, dar subiectul lor nu se margineste numai la personagii importante prin avere, prin scrierile sau ispravile lor de arme ori de alta natura; apar acum nume de morti de orice conditie, naufragiati obscuri, oameni saraci fara vreun trecut...


Giordano
(1861 - 1926)

Nascut la Iasi.
Tipograf.
Fost colaborator al revistei Contemporanul.
Carti aparute: Epigrame (Iasi, 1893). Ed.II (Iasi, 1898), Stihuri si epigrame ( Ed.III, Iasi, 1923).


D-nei F.

Cum se uita-ntotdeauna,
Seama n-a putut sa-si dee:
Ieri uitase ca e fata,
Astazi uita ca-i femeie...

Casnicie

In oglinda cand te uiti,
Vai, femeie ma omori:
Cheltuiala ...stiu ca nu-i,
Dar te vad de doua ori...

D-nei***

Ca dai fata ta cu dresuri,
Spuna oamenii ca-s rai;
Totu-i natural la tine,
Pana si copiii tai...

Altei doamne

Daca dai cu pudra fata,
N-o faci doara in zadar;
Stii - de lut suntem noi, soro,
Si pe lut se da cu var.

Bogatei L.

Aici zace o bogata
Rea la inima cumplit;
De-a facut vreun bine-odata
Este doara... c-a murit!

Nedreptate

Ce credincios e-un caine si treceti cu vederea,
Caci nu-i dreptate-n lume si toate sunt pe dos;
Imprastiati medalii la cate dobitoace,
Si nu dati unui caine "Serviciu credincios" .

Unui cantaret

Aici zace-un strasnic nume,
Cantaret vestit in solo;
De-ar mai fi si-o alta lume,
Apoi vai de cei de-acolo!

Edililor;)

Se-neaca targul in noroi
Si milioanele se prada.
Ar da cu pietre lumea-n voi,
Dar nu gasesti o piatra-n stada!

Acelorasi

Pretutindenea infectii,
Murdarii neridicate.
Parca au edilii nostri
Predilectii
Pentru lucruri necurate!





va urma: N.Mihaiescu - Nigrim :ok:
Ultima modificare: Duminică, 21 Noiembrie 2010
ContSters167247, utilizator
...............(prefata)
Genul trece apoi si la alte subiecte tot asa de gingase, vorbind despre albine sau deplangand moartea unui greier, dar face haz si de socoteala incarcata a unei mese, de un coafor a carui pomada face sa cada parul, de linguselile unora fata de cei puternici si mai ales de toate metehnele sexului slab.:) Amorul, sau mai bine zis placerile galante, sunt un izvor nesecat pentru autorii de epigrame ai timpului si atunci ia fiinta intreaga florarie de metafore si epitete amoroase pe care alexandrinii, prin elegiacii romani, le vor transmite literaturii erotice din timpurile moderne, inclusiv caracterul malitios si satiric. Scolile adverse isi trimit sageti, iar Callimah si Apollonius, cei doi corifei de pe atunci ai genului, se arata a fi la inaltime.

N. Mihaiescu - Nigrim
(1871 - 1951)

Nascut in comuna Gura Saratii, jud. Buzau.
Profesor la liceul din Ploiesti.
A colaborat cu cronici muzicale la Indreptarea si Aurora (1927). Din compozitiile sale muzicale, s-au concertat o parte la Radio.
Alte colaborari la Convorbiri literare, Adevarul literar, Lumea noua, Rampa, Floare albastra s.a.
Carti tiparite: Astrale (1901) si Cavalul fermecat (1902) - versuri; Wit and Humour (1904); Constantinopol - Londra (1906); Betia mortii - poem (19012); Humorul englezesc (1912); Teoria suprematiei (1912); L' aveu - teatru in limba franceza (1916); In apele oglinzilor - roman s.a.
A tradus din limba engleza proza si teatru.
A scos revista Intim s.a.

Chelia lui Cincinat

Agronomia ne invata
Ca planta de la suprafata
Nu are cum sa creasca-n gol,
Cand n-are hrana la subsol.

Cartile

Nu cereti noptilor lumina,
Nici mortii viata de apoi;
Nici carti, caci nu stiu cum se face
Ca nu se mai dau inapoi!

Lui Lucian Costin, care mi-a "imprumutat" titlul volumului meu de poezii

Aflai azi la drumul mare,
Ca-mi furasi cu-ndemanare
Titlul ce-l credeam apus.
E ciudat evenimentul,
Dar ma bucura nespus
Ca nu-mi sterpelisi talentul!

Lunii

Rosie de iese luna,
Cand din somnu-i lung se scoala,
E ca-n lume-i e rusine
Sa s-arate toata goala.

Epitafuri

pe mormantul unui oculist

Aici zace doctor Y,
Dumnezeu sa-l inteleaga!
El cu faima-i oculista
A orbit o lume-ntreaga.

Pe mormantul unuia

Aci zace unul: T.,
Fost corector la Drum drept.
De n-a fost un om destept,
A fost totusi...
...Ma mir ce?

Pe mormantul unui magistrat

Aici zace Judicescu,
Fie-i tarana mult usoara:
Dete-o buna hotarare
Cand se hotara sa moara!







urmeaza Toma Florescu=D>A profesat avocatura.;)
=D>
Felictari, Corina! :vishenka:


Epigramele de la Râmnicu Vâlcea, 2010
poezie [ Epigramă ]
Premiul I

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Gârda Petru Ioan [Daruan ]

2010-11-07 | |


Motto: Pricopseală-vodă

I. Ţara lu’ impozit vodă

Promisiune
(Membrilor guvernului, care tot cresc taxele)

Perfect conştient de-ale voastre nevoi
ªi de-ale lui „vodă” ambiţii,
De azi voi munci chiar mai mult decât doi,
Să pot să dau bir... cu fugiţii.

25%

Mă rog, implor, înjur de mame,
Ameninţ, urlu, blestem, latru:
De vor umbla la epigrame,
Să nu le taie versul patru!

Impozit-vodă către popor

Când, sufocaţi de taxe, toţi
Veţi fi plecat din România,
Îmi iau nevastă, fii, nepoţi
ªi plec şi eu în Bir...manía.

II. Copilu’ nepedepsit
Rămâne nepricopsit

Să lăsăm trecutul şi să ne concentrăm pe viitor

Spre-a nu ne mai trezi tardiv,
Ca-n cazul lui Băsescu,
Propun să-l batem preventiv
Pe micul Titulescu.

La mine-n familie ne pedepseau, dar...

Primeam pedepse,-n mod concret,
La orice notă mică, dar
Eu n-am ajuns decât un biet
Profesor universitar.

Unui oarecare... nepricopsit

E cam târziu pentru Emil
Să-l pedepsim: e imatur,
E mic, dar nu mai e copil
(ªi tot i-aş trage-un şut în tur!).

sursa:
[ link extern ]

Alte discuții în legătură

Observatii critice Adalbert Gabriel Gazdovici Adalbert Gabriel Gazdovici Cu toate ca sunt cu totul lipsit de talent iar umilele mele catrene ies chinuit, sau poate tocmai de aceea - deoarece recunoscand ca sunt fara talent nu mi se ... (vezi toată discuția)
Incerc si eu stelarman stelarman Intr-un sfarsit de ciresar, cuprins fiind de-un har divin, plecase inspre tribunal sa scape-n veci de al sau chin. De nedreptate istovit (avea in ochii ... (vezi toată discuția)
Literatura uitata, literatura cenzurata, literatura din sertar Radu Gabrian Radu Gabrian Cu respectul pe care trebuie sa il acordam unor inaintasi de ai nostri despre care nu cunoastem prea multe,cred eu ca nu trebuie sa ii uitam pe unii dintre ... (vezi toată discuția)