In 1933 ziarul “Universul” publica in editia de Craciun singurul colind scris de Eminescu. Articolul mentiona ca in caietul pe care a fost scris originalul erau notate inca trei stofe neterminate insa de poet.
Cele dintai patru strofe pot fi considerate aproape definitive:
Colinde, colinde
E vremea colindelor
Caci gheatza se’ntinde
Asemeni oglinzilor.
Si tremura brazii
Miscand ramurelele
Caci noaptea de azi-i
Cand scanteie stelele
Se bucur copii.
Copiii si fetele
De dragul Mariei
Isi peptena pletele…
De dragul Mariii
S’a Mantuitorului
Luceste pe ceruri
O stea calatorului.