in fapt s-a retinut ca inculpatul aflat in stare de ebrietate conducea cu mare viteza un autoturism. La un moment dat, inculpatul se angajeaza intr-o depasire neregulamentara, intrand pe contrasens, unde circula regulamentar un biciclist. Pentru a evita coliziunea, biciclistul a fost nevoit sa patrunda pe trotuar, unde a cazut, dar fara a se accidenta. Revoltat de cele intamplate, acesta se ridica si porneste in urmarirea conducatorului auto. Dupa o cursa de circa 100 m, biciclistul sufera o criza cardiaca si decedeaza.
Exista raport de cauzalitate intre fapta soferului si rezultatul produs.
In opinia mea,nu exista un raport de cauzalitate,pentru ca nu in urma actiunii directe a soferului -depasirea neregulamentara- s-a produs decesul biciclistului.
Urmarirea soferului de catre biciclist reprezinta optiunea celui din urma si nu este nici macar o consecinta a pericolului creat in urma actiunii soferului.Este fara echivoc ca soferul nu a putut sa prevada situatia urmaririi sale de catre biciclist,aceasta reprezentand doar optiunea celui din urma.
Saracul biciclist nu a procedat corect, trebuia sa depuna plangere la politie. Dreptatea nu trebuie sa ne-o facem singuri, trebuie sa apelam la structurile specializate. Cu siguranta un cap de creta nu ar fi crapat incercand sa prinda un contravenient. Stii de ce ? Pentru ca el stie cand sa se opreasca. :D
Legatura de cauzalitate intre fapta conducatorului si decesul biciclistului nu pare sa fie. Apropo, biciclistul chiar credea ca il va prinde pe ala ? :))
Este evidenta lipsa unei legaturi de cauzalitate in actiunea conducatorului si cea a biciclistului.
Optiunea bicilistului de a-l urmari pe conducatorul auto,in afara faptului ca era in principiu irealizabila ii apartine si suporta consecintele,in cazul de fata, unele nefericite