Program de vizite minor, sub supraveghere tutore

Buna ziua,

Cum fiecare situatie este particulara, va rog sa aveti rabdare cu mine si sa cititi toate detaliile situatiei in care ma gasesc si daca se poate, sa-mi dati un raspuns, pentru care evident, va multumesc.

Divortul dintre mine si tatal copilului este definitiv si irevocabil, incheiat in septembrie 2009. Pe sentinta de divort, nu este specificat niciun program de vizitare a minorei in varsta de 5 ani. Fostul meu sot este dependent de jocuri de noroc, a fost internat de 2 ori la sectia de psihiatrie, a urmat consiliere psihologica ani la rand si i s-a recomandat si terapie medicamentoasa. Dupa divort, pana acum 6 luni, am incercat o reimpacare cu el in 2 randuri, crezand intr-o aparenta schimbare a sa si in dorinta de a fi impreuna cu familia lui, dar mai ales, dorindu-mi ca fiica noastra sa creasca intr-o familie normala. Ambele randuri in care s-a produs reimpacarea au esuat din acelasi motiv, respectiv recidive de petrecut nopti in cazinouri si lipsa sa atat fizica, cat si emotionala din viata copilului.

Amanunte de neimplicare emotionala si responsabilitati indeplinite fata de copil sunt extrem de multe, dar le consider amanunte in cazul de fata.

De acum 6 luni, de cand s-a produs ruptura, de data asta definitiva, cand si-a dorit sa-si vada copilul, acest lucru a fost posibil, uneori chiar mai des de o data pe saptamana, in functie si de programul meu. Tin sa mentionez ca la intalnirile cu tatal copilului, am fost si eu prezenta.

Afland ca am inceput o alta relatie si observand lipsa oricarei sanse din partea mea in ceea ce priveste o eventuala impacare, doreste sa-si vada copilul singur, la domiciliul sau, asa cum prevede legea si pentru asta vrea sa deschida un proces.

Mentionez ca fostul meu sot locuieste impreuna cu parintii lui, care au vazut copilul nostru de maximum 4-5 ori de cand s-a nascut si nici nu s-au interesat in acesti ani de ea.

Mentionez de asemenea ca, dat fiind dezechilibrul psihologic al sotului meu, precum si a unui anturaj in care si-a petrecut cei 9 ani de casnicie, cu persoane gen camatari, nu consider ca cea mai iubita fiinta din viata mea, respectiv copilul nostru, ar putea sa fie doar in prezenta tatalui ei, fara supravegherea mea.

In cazul unui potential proces, in care el ma ameninta ca doreste copilul de sarbatori la el in domiciliu, precum si 2 saptamani pe an, in vacante si saptamanal, conform legii, poate avea castig de cauza, daca eu, sustinand cele de mai sus, cu dovezi si martori (dar si multe altele), subliniez ca toate intalnirile copilului cu tatal lui le doresc sub supravegherea mea?

Va multumesc pentru rabdare si pentru un raspuns competent,