Proces

Nu prea aveti sanse, din cate stiu niciun avocat care face oficii nu se prea gandeste la inculpati.
Insa daca faceti plangere, nu vi se repartizeaza avocat din oficu, fiind parte vatamata sau parte civila in cauza.

Eu zic ca un proces de genul asta costa mai putin de 5000 Euro...dar alegerea va apartine.

Multumesc pentru promptitudinea raspunsului.As mai avea o intrebare legata de contractul de confidentialitate.Prin semnarea actului declara pe propria raspundere ca nu va divulga nici o informatie din cadrul firmei.In cazul in care el este angajat la fostul asociat al firmei ce l-a dat in judecata ,scindarea facandu-se in urma cu doar cateva luni ,acuzatiile aduse la adresa lui pot fi nefondate,avand in vedere ca unele informatii erau deja cunoscute de fostii asociati?Mai exact este vorba de utilizarea adresei IP pt restrictionarea unui site.Restrictionare datorata cel mai probabil unor probleme tehnice care s-au remediat in cateva ore.

Potrivit dispozitiilor art. 26 alin. (1) din Codul muncii, prin clauza de confidentialitate salariatul si angajatorul convin, numai de comun acord, ca pe toata durata contractului individual de munca si dupa incetarea acestuia, sa nu transmita date sau informatii de care au luat cunostinta in timpul executarii contractului, in conditiile stabilite in regulamentele interne, in contractele colective de munca sau in contractele individuale de munca.
Prin urmare, existenta unei asemenea clauze presupune acordul salariatului si precizarea expresa a datelor sau infomatilor cu caracter confidential.

Cred ca cei 5000 Euro sunt bani ceruti de catre reclamant, nu de avocat.

La proces reclamantul trebuie sa dovedeasca faptul ca fostul lui angajat a divulgat informatii de la fostul lui loc de munca.

Cam greu sa dovedeasca reclamantul incalcarea clauzei de confidentiaitate prin utilizarea unei adrese IP, deoarece adresele IP sunt publice prin natura lor...
Poate daca ne dati mai mute detalii..

Clauza de confidenţialitate, reglementată de art. 26 din Codul muncii, nu trebuie confundată cu obligaţia legală de confidenţialitate stipulată în art. 39 alin. (2) lit. f). Astfel, în temeiul obligaţiei legale de confidenţialitate, salariatul este ţinut de respectarea secretului de serviciu, în vreme ce clauza de confidenţialitate vizează o sferă mai largă de informaţii.
Prin clauza de confidenţialitate se stabilesc informaţiile suplimentare în legătură cu care salariatul trebuie să se abţină de la divulgare, în plus de cele care fac deja obiectul obligaţiei legale de confidenţialitate.
Nu se poate da un verdict asupra solutiei intr-un asemenea proces atata timp cat nu se vede exact continutul contractului individual de munca si al clauzei de confidentialitate in care trebuie sa se arate in mod expres ce actiuni ii sunt interzise salariatului. De retinut este ca solutia procesului depinde de temeinicia actiunii, respectiv justificarea de catre reclamant a incalcarii acestei caluze si a prejudiciului efectiv suferit.