1.Un tip a cumparat un frigider nou pentru casa lui. Ca sa scape de cel vechi, l-a pus in fata casei cu un carton pe el, pe care scria: "E gratis, il vrei, ia-l acasa." 4 zile a stat frigiderul acolo si nimeni nici macar nu s-a uitat la el. Si-a dat seama ca oamenii erau prea neincrezatori in aceasta oferta, asa ca a decis sa schimbe cartonul: "Frigider de vanzare cu 100 ron." A doua zi cineva l-a furat!
2. Intr-o zi mergeam pe plaja cu niste cunoscuti cand deodata cineva a strigat: ”Uite o pasare moarta!” Unul dintre ei si-a indreptat privirea spre cer si a intrebat: “unde, unde?”
3. Cand se uita la o casa, fratele meu a intrebat-o pe agenta imobiliara in ce directie este nordul, motivand ca nu vrea ca soarele sa-l trezeasca in fiecare dimineata. Ea a intrebat “Soarele rasare la nord?” Cand fratele meu i-a explicat ca soarele rasare la est de ceva timp, ea a dat din cap si a zis: “Oh, nu prea tin pasul cu lucrurile astea!”
4. Luam pranzul intr-o cafenea, cand fara sa vrem am auzit-o pe angajata ca vorbea despre o arsura pe care a facut-o la sfarsitul saptamanii trecute cand mergea spre plaja cu masina. A condus ea decapotata, dar nu credea ca se va arde pentru ca era in mers..
5. Vecina mea are un fel de cutit in masina care este special pentru a taia centura de siguranta in caz ca ramane blocata din cauza unui accident. Il tine in portbagaj!
6. Mergeam pe strada cu un coleg de birou cand am vazut o femeie cu un cercel in nas, de care era atasat un lantisor pana la cercelul din ureche. Colegul meu m-a intrebat: ”Nu se va rupe lantul de fiecare data cand va intoarce capul?” A trebuit sa-i explic ca nasul si urechea unei persoane raman la aceiasi distanta una de cealalta indiferent de directia in care va intoarce capul…
7. Nu mi-am gasit bagajele in zona pentru bagaje din aeroport, asa ca am mers la biroul de bagaje pierdute si i-am spus functionarei de acolo ca bagajele mele nu au aparut. Ea a zambit calm si mi-a spus sa nu imi fac griji deoarece ea este pregatita si instruita profesional si ca sunt in maini bune.
”Acum - (m-a intrebat ea) - a ajuns deja avionul dumneavoastra?”
8. Intr-o pizzerie, am observat un barbat care a comandat o pizza mica la pachet. Parea sa fie singur si bucatarul l-a intrebat daca doreste sa taie piza in 4 sau in 6 felii. A stat si s-a gandit un pic inainte sa raspunda: “Lasa in 4 felii, nu cred ca imi este atat de foame incat sa mananc 6 felii".
Da, ei traiesc printre noi.X-(
Din pacate, nu doar traiesc printre noi, dar se si reproduc!:angry:
Daca doriti continuari , pot continua :
1.Pentru ca ne vaicarim in loc sa cautam cai de rezolvare
2.Pentru ca peste tot se cauta "buni executanti" in loc de oameni cu minte sau cu competente.
3.Pentru ca ne gandim intotdeauna la "capra vecinului"
4.Pentru ca peste tot unde este vorba despre fonduri euopene , ne gandim cum sa ne intre o parte in buzunar .
5.Pentru ca nu stim sa ne aparam si sa ne cinstim eroii si competentele
6.Pentru ca de 20 de ani "vocatia distrugerii" i-a luat loc celei a constructiei.
7. Pentru ca toti tipam si ne umflam piepturile in loc sa intreprindem ceva
Cred ca urmeaza un mare "si altele" , din nefericire
Nici aceasta corespondenta n-as dori sa ajunga "la moda" :
O scrisoare a unui roman stabilit de putin timp in Scotia, de fapt un raspuns la mesajul trimis de 1 Decembrie "romanilor de pretutindeni" de catre Viorel Badea, "senator pentru romanii din Europa si Asia." In aceasta senatorul multumeste acestora "pentru contributia pe care o aduc la afirmarea valorilor si traditiilor romanesti".
Iata scrisoarea parlamentarului Viorel Badea:
"Dragi romani de pretutindeni,
Cu prilejul "Zilei romanilor de pretutindeni" va adresez voua, romanilor din lumea intreaga, calde felicitari, precum si indemnul de a pastra in suflet spiritul, cultura si limba romaneasca. Doresc sa va felicit si sa va multumesc pentru contributia pe care o aduceti la dezvoltarea comunitatilor si a tarilor in care va aflati, precum si pentru pastrarea si afirmarea valorilor si traditiilor romanesti. Din Australia pana in America de Nord, din Europa si pana in Asia, romanii au ridicat pe podiumurile sportului de performanta drapelul national al Romaniei, au dus la cele mai prestigioase universitati frumosul grai romanesc si exceleaza in orice domeniu activeaza, facand cinste tarii natale.
Trebuie sa ne amintim ca suntem romani in fiecare zi daruita noua de Dumnezeu si sa pastram vii in inimile noastre cuvintele lui M. Sadoveanu: "Patriotismul nu inseamna ura impotriva altor neamuri, ci datorie catre neamul nostru; nu inseamna pretentia ca suntem cel mai vrednic popor din lume, ci indemnul sa devenim un popor vrednic." Doresc sa va felicit, de asemenea, si cu ocazia "Zilei Nationale a Romaniei". Avem datoria de a pastra vie si a cinsti amintirea celor ce au luptat pentru unitatea si libertatea poporului, precum si de a privi spre viitor cu optimismul, curajul si increderea cu care au facut-o si stramosii nostri, de la cei cazuti pe campul de lupta, pana la cei care au pierit in inumanele inchisori comuniste.
Cu aceste ocazii, transmit romanilor de pretutindeni cele mai bune ganduri si urari de sanatate, fericire si succes. Fie ca Dumnezeu sa binecuvanteze Romania si pe romani, oriunde s-ar afla ei.
La Multi Ani Romania! La Multi Ani romani de pretutindeni!
Birou Senatorial Viorel Badea
Senator Pentru romanii din Europa si Asia
Membru al Delegatiei Permanente a Parlamentului Romaniei la APCE
Presedinte al Comisiei pentru Romanii de Pretutindeni"
Iata si raspunsul lui Ioan-Florin Florescu:
"Draga Domnule Senator Viorel Badea,
Sint si eu unul dintre "romanii de pretutindeni" care au primit scrisoarea dumneavoastra cu ocazia, nu stiam, "Zilei romanilor de pretutindeni". Va multumesc pentru caldele urari si indemnuri, chiar daca, trebuie sa marturisesc, laudele dvs. sint exagerate in ce ma priveste pe mine, unul din romanii de pretutindeni carora va adresati. Nu am adus nici o "contributie" comunitatii care a binevoit sa ma primeasca (in afara de citeva taxe), nu am afirmat prin nimic "valorile romanesti", nu practic sport de performanta sub drapelul tarii, iar singurul domeniu in care "excelez" deocamdata este livrarea de mincare indiana la domiciliu, pentru ca lucrez ca delivery driver la un restaurant dintr-un orasel scotian.
Alta ar fi fost insa situatia daca mi-ati fi scris, dvs. sau unul dintre numerosii dvs. colegi din Parlament, acum sase luni, cind inca nu eram un roman "de pretutindeni", ci un roman de la mine de-acasa, mai exact din Iasi. As fi putut sa va raspund ca sint cercetator stiintific la Universitatea Al. I. Cuza si ca ma ocup de editarea Bibliei de la 1688, prima editie critica a celei mai vechi Biblii romanesti (stiati ca sintem ultimul neam din Europa care inca nu are prima sa Biblie intr-o editie critica?). M-as fi mindrit cu fetele mele, care practicau un sport de performanta sub drapelul tarii, cum spuneti, si m-as fi laudat ca am dus si eu putin din "graiul tarii" mele pe la Paris si Geneva, sau ca mi-am petrecut sapte ani printre vechile manuscrise romanesti, primind pentru munca mea o summa cum laude. Dar nici dumneavostra nu mi-ati scris, nici eu nu v-am raspuns. Asa merg lucrurile, cum s-ar spune.
Dar de ce imi scrieti tocmai acum, cind mi-am luat lumea in cap, impreuna cu ai mei, si ne-am alaturat si noi "romanilor de pretutindeni" care isi cauta pe aiurea dreptatea pe care nu au gasit-o in tara? Ca sa imi aratati ca va pasa?
Daca va pasa atit de mult de "valorile si traditiile romanesti", de ce nu mi-ati scris, dvs. sau colegii dvs., pe cind eram in tara? De ce nu m-ati intrebat cum ne descurcam cu noua milioane pe luna, eu si colegele mele, tineri doctori in filologie si slujbasi ai culturii romane pentru care suspinati acum? V-as fi rugat atunci, daca stiam ca va intereseaza atit de mult istoria neamului, sa faceti ceva pentru profesorul meu de istorie, care se stinge de boala pentru ca din pensia sa nu-i ajung banii de medicamente. V-as fi chemat la Iasi sa vedeti cum traieste de pe o zi pe alta un antrenor de performanta, pentru care s-a cintat imnul Romaniei la Berlin, si cum niste copii devotati se antreneaza sa devina campioni pe podelele roase si pline de cuie ale unei sali de sport care n-a prins inca o campanie electorala. V-as fi dus prin oras si v-as fi aratat Filarmonica ieseana, care de zece ani sta sa se prabuseasca sub schele, si Teatrul National, mutat intr-un cub de carton. Si la urma urmei, daca tot invocati acum cuvintele lui Sadoveanu si indemnul "sa devenim un popor vrednic", v-as fi spus ca de douazeci de ani ma simt, in fiecare zi, mintit, furat si umilit in tara mea.
Si ca am obosit sa devin "vrednic" printre smecheri, canalii politice si "baieti destepti". Dar, repet, nici dvs. nu m-ati intrebat, nici eu nu v-am raspuns. Si atunci, de ce m-ati gasit tocmai acum?
Domnule senator, e un cinism fara de margini sa-i heretisiti pe emigrantii romani cu ocazia unei asa-zise "zile a romanilor de pretutindeni". Nu poate fi o sarbatoare o zi a romanilor "de pretutindeni", exista doar o singura zi a romanilor si a Romaniei din care gastile politice care s-au succedat ne-au impins, pe mine si pe alte milioane de compatrioti, sa ne luam lumea in cap, sa ne lasam in urma limba, parintii si prietenii si sa ne cautam pe aiurea piinea si dreptatea. Ce sarbatoare vedeti in asta? Nu e nici o sarbatoare pentru familiile despartite, pentru fratii si prietenii lasati in urma, sau pentru acei "romani de pretutindeni" ai caror copii s-au spinzurat in tara de dorul lor. Si, in general, nu exista sarbatori adevarate cind te afli "pretutindeni", ci doar acasa.
Iertati-ma, dar nu am nevoie sa-mi amintiti dvs. de "valorile romanesti". Ocupati-va de ele in tara, acolo unde "cultura si valorile romanesti" sint lasate in paragina. Si v-as mai ruga ceva. Sinteti totusi un reprezentant al clasei politice romanesti. Aveti decenta de a nu amesteca in gesturile dvs. electorale amintirea "celor ce au luptat pentru libertatea poporului".
In Franta am cunoscut un om care si-a pierdut o mina in masacrul de la Otopeni, in decembrie '89. Lucreaza acum ca magazioner la un depozit, din mila unor straini generosi. Va asigur ca omul acesta ar scuipa astazi pe orice discurs politicianist in care sint amintiti eroii din decembrie '89. Altfel, o duce bine (in curind, il veti putea vedea si auzi intr-un documentar tv despre Revolutie, apropo, nu-i asa, de cei care "fac cinste tarii natale").
La sfirsit, as vrea sa va asigur ca nu mi-e rusine ca sint roman. Asa mi-am invatat si fetele, sa nu le fie rusine sa spuna de unde vin. Singurele momente in care mi-e rusine ca-s roman sint atunci cind politicienii imi vorbesc despre Romania. In gura lor, Romania pute ca o hazna infestata, din care ma bucur ca mi-am salvat copiii. Ca o masura de igiena, ar fi prea mult daca v-as cere sa pastrati macar distanta tacerii?
N-am vrut, n-am dorit dar a ajuns la moda vorba Luceafarului:
“Si acum priviti cu spaima fata noastra sceptic-rece,
Va mirati cum de minciuna astazi nu vi se mai trece?
Cand vedem ca toti aceia care vorbe mari arunca
Numai banul il vaneaza si castigul fara munca,
Azi, cand fraza lustruita nu ne poate insela,
Astazi altii sunt de vina, domnii mei, nu este-asa?
Prea v-ati aratat arama sfasiind aceasta tara,
Prea facurati neamul nostru de rusine si ocara,
Prea v-ati batut joc de limba, de strabuni si obicei,
Ca sa nu s-arate-odata ce sunteti - niste misei!
Da, castigul fara munca, iata singura pornire;
Virtutea? e-o nerozie; Geniul? o nefericire.”
Scrisoarea a III-a (Mai 1881) - Mihai Eminescu
Iar poetul necunoscut a starnit o parafraza "la moda"!!
La voda vine un arab,
cu o figura de asab.
"Eu, doamne, seful de la SMURD,
la tine vin, ca la un surd,
ajuns astazi nabab.
Românii toti s-au minunat,
când SMURD-ul am înfiintat.
Sunând la unu, unu, doi,
prin frig, prin zloata, prin noroi,
pe multi noi i-am salvat.
Dar unora le stau în gât,
ca un broscoi tare urât,
cum ar fi spus Ioan Oltean,
un mizerabil de curtean,
nu zic mai mult de-atât.
Se îngrozesc românii toti,
ca SMURD-ul e vizat de hoti
si, pupaza peste colac,
maria ta le faci pe plac
acestor mafioti."
Tacu arabul Arafat,
caci voda, prost si îngâmfat,
sari, ca arsul, de pe tron
si, precum ultimul poltron,
se puse pe-njurat.
"Sa vii în fata mea cutezi,
si sa acuzi, fara dovezi?
Îti spun asa, mai voalat,
ca, de la mine, din palat,
te-arunc, de nu te vezi!
Azi, pentru mine-i un mister,
prezenta ta în minister.
Chiar n-o fi mai gasit Emil
un pedelist cât mai umil,
doar un arab sever?!
Tu, venetic în asta tara ,
ma faci pe mine de ocara?
Ia vezi, poate-ti gasesti de treaba,
urgent, în tara ta araba
sau alta, bunaoara!
Chiar daca-n doua mii si cinci,
când, zice-se, munceai pe brânci,
te-am decorat cu mâna mea,
azi dau cu tine de podea,
de te mai scoli c-un vinci!"
Arabul, stând cu ochi uimiti,
striga, pe cât putu: "Sariti,
caci pacientul a scapat
de la un medic alopat
si si-a iesit din minti!
De munca mea s-alege scrum,
bolnavii vor muri, duium,
de-acum, de-acum sunt condamnati,
de-acum nu vor mai fi salvati,
când vor cadea în drum.
Pe voda cum sa îl îmbun,
saracilor ce sa le spun,
când vor vedea c-au fost lasati
în seama unor îmbuibati
chititi sa dea un tun.
Ei nu vor astepta, sirag,
"Salvarea" sa le vina-n prag,
sa ia bolnavul la spital.
Acest macel fara egal
îl dau eu în vileag."
Se-ncrunta voda: "Esti nebun?
Voiesti pe sepepisti sa-i pun
sa te arunce peste zid?
E SMURD-ul meu si te desfid,
atât as vrea sa-ti spun."
"Al tau? Acel care-l facu,
din mai nimic, doar n-ai fost tu!
Esti tu a-toate-facator,
dar n-ai facut pentru popor
nimic. O, voda, nu!"
Da voda semn: "Sa-l debarcati
si SMURD-ul sa-l privatizati,
sa nu mai vad niciun darab
din ce-a facut acest arab,
de-ar fi si sa crapati!"
avocatnet.ro explicăm legislația
POPA GHEORGHE 
Dana Oancea 
Gabriela Pintea