In anul 1999 s-a incheiat un contract de vanzare cumparare pe un teren. Vanzatorul era paralizat din anul 1989 pe partea dreapta si suferea de ateroscleroza cerebrala. In loc de semnatura vanzatorului apare amprenta acestuia.In contract notarul nu a facut nici o mentiune referitoare la starea de sanatate ( mentala ) a vanzatorului. In anul 2008 unul dintre mostenitori cere anularea contractului pentru lipsa de discernamant si consimtamant. Face precizarea la primul termen ca el a introdus actiunea si nu tatal sau care era parte in contract si ca a inceput formalitatile de punere sub interdictie a acestuia. Avand in vedere ca a cerut punerea partilor in situatia anterioara instanta i-a pus in vedere reclamantului sa plateasca taxa judiciara la valoarea terenului, fara insa a verifica daca reclamantul avea calitate procesuala activa. La cel de-al doilea termen am aflat ca tatal reclamantului ( care a fost parte in contract a decedat ) si ca este necesara introducerea in cauza a mostenitoriilor.
1.Cine era indreptatit sa introduca actiunea ? Din cate m-am informat nulitatea putea fi invocata de catre orice persoana interesata, ce se intelege prin aceasta sintagma ?
2. Daca actiunea a fost pornita de catre fiu si nu de catre vanzator, acesta are dreptul de acontinua acest proces ?
3. Se poate intreprinde ceva impotriva notarului ?
Impreuna cu vointa juridica, discernamintul formeaza consimtamintul, care potrivit legislatioei civile trebuie liber exprimat si neviciat. Cum sanctiunea pentru kipsa discernamintului este nulitatea relativa, o actiune in anularea actului juridic trebuia intentata in trei ani si numai de catre partile din contract sau de succesorii acestora. Actiunea in constatarea nulitatii absolute in cauza este inadmisibila pentru aceste considerente. O asemenea actiune nu poate fi intentata de catre o alta persoana urmeaza a fi respinsa pentru liupsa calitatii procesuale active, care fiind o exceptie de oprdine publica poate fi invocata chiar si din oficiu. Evident ca fiul care a introdus actiunea in numele tatlui sau nu poate continua procesul din aceste motive. Exista posibilitatea unei plingeri penale,dar fara o eficienta practica prea mare, intrucit raspunderea penala este prescrisa.
Din cate cunosc ceea ce ati relatat constituie cauza de nulitate relativa (lipsa discenamant).
Doar vanzatorul are calitate de a deschide procesul in anulare.
Cu notarul puteti face plangere penala.
Nu pot aprecia in ce masura e vinovat notarul.
E posibil ca notarul sa nu mai raspunda penal datorita faptului ca s-a scurs prea mult timp de atunci.
Parchetul va analiza acest aspect.
1) Absenta consimtamantului la incheierea contractului constituie cauza de nulitate absoluta si nu relativa (cum sustine colegul avocat_laschovski, care cred ca face o confuzie intre consimtamantul viciat (dol, eroare sau violenta) si absenta consimtamantului.
2) Sfera persoanelor interesate in introducerea actiunii pentru constatarea nulitatii (nu actiunii in anulare) este definita de cateva elemente:
a) actiunea sa fie susceptibila sa aduca reclamantului un profit material sau moral ori material si moral (adica nu poate actiona cel care nu urmareste un astfel de profit)
b) folosul urmarit de reclamant sa fie unul juridic - adica reclamantul sa afirme un drept, ori sa nege dreptul altuia;
c) folosul urmarit de reclamant prin promovarea actiunii sa fie unul personal (cu exceptia actiunilor promovate de procuror, desigur).
d) prin actiunea in justitie reclamantul sa tinda sa realizeze un interes care sa fie nascut si actual.
Apreciez faptul ca sunteti specializat in civil si am vazut ceea ce scrieti in general.E bine.
Insa, in cazul de fata imi puteti da un caz concret in sensul celor sustinute de dvs UBIC ?
Ma refer la o hotarare a unei instante judecatoresti.
In practica judiciara si in doctrina pana in prezent este cum am sustinut eu.
Prin urmare, este vorba de nulitate relativa intrucat e vorba de lipsa consimtamantului la incheierea unui act juridic civil.
Nu cred ca ai citit cu atentie ceea ce a scris u.b.i.k
lipsa (absenta totala) a consimtamantului = cauza de nulitate absoluta
lipsa discernamantului = cauza de nulitate relativa.
Din pricina titlului measajului (nulitate... pentru lipsa de discernamant si consimtamant) fiecare vorbeste despre lucruri diferite.
Dupa parerea mea nu se poate face o actiune cu un asemenea petit. Ori zici ca lipseste consimtamantul ori zici ca a fost exprimat, dar provenea de la o persoana care nu avea puterea efectiva de a discerne consecintele juridice care se produceau in baza acelui act (lipsita de discernamant). Nu se poate transmite judecatorului ceva de genul: ea vezi matale: o fi laie, o fi balaie... (cam asa suna actiunea, dupa parerea mea).
Intrebare
crigru
buna ziua tuturor !sunt nou in acest forum( si nu numai)asa ca va rog sa imi iertati eventualele greseli ortografice sau intrebarile puerile ,sincer nu vreau ... (vezi toată discuția)