Fiind o datorie comuna, contractata in timpul casatoriei, puteti solcita in procesul de4 partaj ca sotul sa suporte o cota parte( de regula jumatate) din aceasta asigurare.
După cum soţii au bunuri comune, la fel au şi datorii comune.
Datorii comune sunt considerate:
- cheltuielile făcute cu administrarea bunurilor comune (art. 32 lit. a C.fam.);
- obligaţiile contractate de soţi împreună (art. 32 lit. b C.fam.);
- obligaţiile contractate de fiecare dintre soţi pentru îndeplinirea nevoilor obişnuite ale căsătoriei (art. 32 lit. c C.fam.);
- obligaţia de a repara prejudiciul cauzat prin însuşirea ilicită a unor bunuri proprietate publică (art. 32 lit. d C.fam.).
Fiecare dintre soţi trebuie să contribuie la plata datoriilor comune în raport de partea care i se cuvine din comunitatea de bunuri. Astfel, lichidarea definitivă a contribuţiei soţilor la plata datoriilor comune se va face cu ocazia partajului bunurilor comune.
Având în vedere existenţa unui credit comun, obligaţie contractată de soţi împreună, tot împreună vor suporta datoriile ocazionate de contractarea acestui credit.;)
CRed ca trebuie vazut contractul de imprumut si cel de asigurare.
Daca se imparte creditul, atunci dv. ramaneti numai cu o cota din datorie garantata de apartament, totul in numele dv. Iar partea lui de credit o poate acoperi oricum, prin plata integrala la banca, prin plata catre dv., el terminandu-si datoria. In aceste conditii, apartamentul ramane ipotecat numai pentru partea dv. de datorie.
Daca el nu are bani sa plateasca partea lui integral, poate face un credit si, la randul lui, sa-l garanteze cu ce vrea si cu ce are.
Nu cred ca asigurarea apartamentului e debit comun decta in masura in care ipoteca pe apartament e comuna... or nu e asa.
Daca eu fac un credit si mama accepta sa garanteze cu un imobil al ei, nu mie mi se cere asigurare pe imobil ci mamei.
Vedeti cine a semnat contractul de asigurare a apartamentului, probabil ca numai dv.
Asta va pot spune fara sa fi vazut actele, depinde daca asigurarea e inclusa in rata sau nu... depinde.
Multumesc de raspunsuri. Totusi, eu cred ca situatia noastra nu e similara cu cazul "mamei" de care amintiti. Noi eram o familie si am contractat creditul impreuna iar eu mi-am ipotecat bunul, evident ca doar eu am semnat, el neputand semna nefiind proprietar, deci nu avea nici o legatura cu apartamentul. Asigurarea nu e inclusa in rata, se plateste separat. Ea a fost impusa de banca la contractarea creditului si in consecinta cesionata bancii. E posibil ca instanta sa-i atribuie lui creditul (si bunul care s-a achizitionat cu banii respectivi-un teren) desi nu are cu ce garanta? Poate ipoteca terenul insusi?
Dacă acel credit a fost contractat de ambii soţi în timpul căsătoriei pentru satisfacerea nevoilor căsătoriei - achiziţionarea unui teren bun comun, acesta va fi partajat ca şi bunurile comune în aceleaşi cote. Astfel se va partaja terenul şi creditul în aceleaşi cote. Cu ocazia partajului veţi depune contractul de ipotecă la instanţă pentru ca aceasta să-l aibă în vedere. Instanţa va acorda în urma partajului bunurile comune, pe cât posibil, în natură, şi numai dacă împărţeala în natură nu este posibilă va acorda un bun unei părţi cu obligarea acesteia la plata unei sulte.
Astfel, veţi solicita instanţei radierea ipotecii înscrise pe imobilul dv. în cazul în care terenul bun comun achiziţionat cu creditul garantat nu vă va fi atribuit dv.
Dacă terenul poate fi uşor partajat, el se va împărţi în natură conform cotelor de contribuţie a soţilor la dobândirea tuturor bunurilor comune, urmând ca apoi instanţa să se pronunţe cu privire la împărţirea datoriilor comune ale soţilor făcute pentru garantarea creditului comun, ce nu va mai fi comun prin împărţirea sa.
Având în vedere că acel contract de garanţie imobiliară a fost semnat numai de către dv. deoarece numai dv. eraţi proprietară pe acel imobil, acel contract urmând a fi ulterior revizuit în ceea ce priveşte valoarea garantată, ca urmare a soluţionării partajului.
Asigurarea impusă de bancă pentru apartamentul bun propriu al soţiei ipotecat în vederea obţinerii creditului cu care s-a achiziţionat terenul bun comun, nu este datorie comună a soţilor.;)