declaratie notariala sau depozitie martor in instanta?

Intradevar, administarea probei testimoniale (a dovezilor, in general) se face in fata instantei, in conditii de contradictorialitate (partea adversa avand dreptul de a pune intrebari martorului).
Judecatorul este cel care trebuie sa decida asupra admisibilitatii probei (nu in orice conditii este admisibila o proba prin declaratiile martorilor) si sa aprecieze asupra probei (= operatiunea mentala pe care o face instanta pentru a determina puterea probanta si valoarea fiecarei probe in parte).

Si, ca sa ma exprim mai pe inteles, e normal sa aiba mai multa "greutate" o declaratie luata sub juramant si cu intrebari incuietoare, intrebari de contol, etc, decat o declaratie data "dupa dictare". Orice judecator ar fi indeptatit sa respinga o astfel de declaratie.

Multumesc pt raspuns. Dar totusi de ce refuza notarul sa autentifice un inscris cu o astfel de declaratie (inteleg ca aceste inscrisuri sunt legale si se pot depune in dosar, chiar daca e la latitudinea judecatorului daca le ia in calcul sau nu)?

Corecta observatie. Daca ati fi insistat in cerere ar fi trebuit sa-si motiveze refuzul.

Legea notarilor publici
Art. 51. - În situaţia în care se refuză îndeplinirea actului notarial, încheierea de respingere se va da numai dacă părţile stăruie în cerere, după ce li s-a atras atenţia că actul solicitat este contrar legii sau bunelor moravuri. Încheierea va cuprinde şi motivarea refuzului, calea de atac la judecătorie şi termenul de exercitare.

micheller a scris:

Sunt in proces de partaj. Am un martor care nu vrea sa vina personal in instanta, dar ar fi dispus sa dea o declaratie scrisa autentificata la notar (cum mi s-a spus de catre un avocat ca se poate face). Am intrebat insa un notar care a zis ca probele se administreaza numai in instanta si ca el nu autentifica asa ceva. Dvs ce parere aveti? Mai vreau sa intreb daca declaratia data in instanta are "greutate" mai mare decat aceasta scrisa (avand in vedere ca cea din instanta este sub juramant). Multumesc.

Declaratia data in fata notarului nu are deloc greutate.
Daca martorul nu vine la proces e rau pt dvs.

Mărturia unui martor trebuie făcută în faţa instanţei de judecată, deoarece administrarea probelor este guvernată de principiul nemijlocirii.
Depoziţia unui martor, chiar autentică fiind (făcută la notar sau în cadrul unui alt proces civil), nu are nici o valoare probatorie deoarece părţile sau instanţa nu au posibilitatea de a pune întrebări martorului pentru a lămuri sensul exact al declaraţiei sale şi pentru a se convinge de sinceritatea sa.
Declaraţiile scrise şi depuse la dosar pot fi luate în considerare de instanţă, în baza rolului său activ, doar ca izvor de informaţii, urmând ca din conţinutul lor să stabilească dacă acea persoană sau altele să fie citate ca martori sau să dispună administrarea unor alte probe.;)
Dacă martorul refuză nejustificat să se prezinte în faţa instanţei pentru a depune mărturie, iar partea care l-a propus insistă în audierea martorului, instanţa poate decide prezentarea acestuia cu mandat de aducere la termenul stabilit şi cu aplicarea unei amenzi judiciare martorului.;)