Vezi
[ link extern ]
1. 2. CONTABILITATEA CAPITALURILOR
2.1. 2.1. Definirea şi structura capitalurilor
2.2. 2.2. Evaluarea curentă a capitalurilor
2.3. 2.3. Contabilitatea capitalului social
2.3.1. 2.3.1. Contabilitatea constituirii şi creşterii capitalului social
2.3.2. 2.3.2. Contabilitatea diminuării capitalului social
2.4. 2.4. Contabilitatea primelor legate de capital
2.5. 2.5. Contabilitatea diferenţelor din reevaluare
2.6. 2.6. Contabilitatea rezervelor
2.7. 2.7. Contabilitatea rezultatului reportat
2.8. 2.8. Contabilitatea fondurilor
2.9. 2.9. Contabilitatea provizioanelor reglementate şi a
celor pentru riscuri şi cheltuieli
2.10. 2.10. Contabilitatea împrumuturilor şi datoriilor asimilate
2.10.1. 2.10.1. Contabilitatea împrumuturilor din
emisiunea de obligaţiuni
2.10.2. 2.10.2. Contabilitatea creditelor bancare pe
termen lung şi mediu
2.10.3. 2.10.3. Contabilitatea datoriilor legate de participaţii şi
a altor împrumuturi şi datorii asimilate
CONTABILITATEA CAPITALURILOR
2.1. DEFINIREA ªI STRUCTURA CAPITALURILOR
Capitalurile, denumite în literatura de specialitate şi capitaluri permanente, reprezintă totalitatea surselor de finanţare de care dispune unitatea patrimonială pentru o perioadă mai mare de un an. Altfel spus, ele constituie sursele de finanţare cu caracter stabil pe care le poate utiliza întreprinderea pentru procurarea tuturor elementelor patrimoniale de activ.
În funcţie de modul cum se constituie, capitalurile se pot delimita în următoarele grupe sau categorii: capitaluri proprii; provizioane pentru riscuri şi cheltuieli; capitaluri împrumutate pe termen lung şi mediu.
Capitalurile proprii, denumite şi pasivul intern al întreprinderii, reprezintă totalitatea capitalurilor aparţinând întreprinzătorului individual, asociaţilor sau acţionarilor. Ele se constituie din aportul acestora, prin autofinanţare şi pe seama altor resurse financiare, iar în contabilitate se oglindesc cu ajutorul conturilor din primele cinci grupe (10-14) ale clasei 1 "Conturi de capitaluri", cu excepţia fondului de participare la profit (112), care, contrar simbolului său, se încadrează în categoria “Alte datorii”.
În continuare se prezintă, în mod succint, elementele structurale privind capitalurile, în ordinea în care conturile aferente sunt înscrise în Planul de conturi general.
a. a. Capitalul social reprezintă aportul în numerar şi¬¬/sau în natură subscris de către acţionari sau asociaţi atât la constituirea unităţii patrimoniale, cât şi ulterior cu prilejul majorării acestei categorii de capitaluri proprii.
La înfiinţarea societăţii comerciale, mărimea capitalului social este stabilită prin actul constitutiv, avându-se în vedere că pentru societăţile pe acţiuni şi în comandită simplă, precum şi pentru cele cu răspundere limitată nu poate fi mai mic de 25.000.000 lei şi respectiv 2.000.000 lei.
Majorarea sau diminuarea capitalului social se realizează pe baza hotărâri adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor, aşa cum se va prezenta ulterior, şi impune efectuarea modificării corespunzătoare a actului constitutiv.
Sub aspectul mărimii sale, capitalul social se identifică cu valoarea nominală a tuturor acţiunilor sau părţilor sociale, respectiv cu valoarea aportului în natură sau în numerar, a rezervelor încorporate şi profitului net repartizat pentru majorarea capitalului sau altor operaţii care conduc la modificarea acestuia.
b. Primele legate de capital se referă la excedentul dintre valoarea de emisiune şi valoarea nominală a acţiunilor sau părţilor sociale.
c. Diferenţele din reevaluare sunt reprezentate de sumele care se stabilesc ca diferenţă în plus între valoarea actuală, mai mare, şi valoarea înregistrată în contabilitate pentru elementele de activ supuse reevaluării.
d. Rezervele de care poate dispune întreprinderea se constituie din profitul brut sau net, după caz, şi din excedentul ce se obţine prin emisiunea de acţiuni la un curs mai mare decât valoarea lor nominală, excedent care să nu fie destinat acoperirii cheltuielilor de emisiune sau pentru amortizarea acestora.
e. Rezultatul reportat se referă la profitul sau pierderea din exerciţiile anterioare a cărui repartizare sau acoperire, pe baza hotărârii adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor, a fost amânată. Profitul reportat majorează capitalurile proprii, iar pierderea reportată le diminuează.
f. Capitalul individual se constituie din aportul în natură şi/sau în numerar vărsat de întreprinzătorul individual.
g. Fondurile proprii cu scop determinat se constituie din profitul net şi alte surse, cum este cazul avansurilor primite de către constructori de la beneficiarii lucrărilor, pentru obţinerea baracamentelor şi amenajărilor provizorii.
h. Rezultatul exerciţiului sau anului financiar curent este reprezentat de profitul realizat sau pierderea înregistrată şi care contribuie la majorarea şi respectiv diminuarea capitalurilor.
i. Subvenţiile pentru investiţii se referă atât la sumele care se alocă de la bugetul de stat, cât şi la alte resurse nerambursabile de care beneficiază unitatea patrimonială în scopul finanţării unor activităţi pe termen lung sau a unor cheltuieli de natura investiţiilor, precum şi la imobilizările primite cu titlu gratuit (donaţii, plusuri de inventar ş.a.).
j. Provizioanele reglementate se constituie pe seama cheltuielilor excepţionale, pe feluri de provizioane, în funcţie de dispoziţiile legale ce se emit în acest scop.
k. Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli reprezintă fonduri care se constituie la încheierea exerciţiului prin majorarea cheltuielilor de exploatare, a cheltuielilor financiare şi a celor excepţionale, după caz, privind amortizările şi provizioanele. Ele sunt destinate finanţării pierderilor şi cheltuielilor care devin exigibile în exerciţiul următor şi care se referă la litigii, garanţii acordate clienţilor, cheltuieli relativ mari ce se repartizează pe mai multe exerciţii, pierderi din schimb valutar ş.a.
l. Capitalurile împrumutate pe termen lung şi mediu sunt denumite şi datorii pe o perioadă mai mare de un an şi reprezintă resurse financiare provenite de la terţi. În componenţa lor sunt incluse: împrumuturile din emisiuni de obligaţiuni; creditele bancare pe termen lung şi mediu; datoriile legate de participaţii; alte împrumuturi şi datorii asimilate; dobânzile aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate.
O categorie distinctă de capitaluri, cu o arie de cuprindere relativ mică, o poate constitui cea privind veniturile constatate în avans, pentru o perioadă mai mare de un an, unde se încadrează încasările anticipate pentru executarea lucrărilor de organizare de şantier, pentru asigurări, chirii, ş.a.