Pentru ca contractul de închiriere încheiat între proprietar şi chiriaş să producă efecte juridice este suficient să conţină doar semnăturile celor două părţi sau este necesară legalizarea sa la notar.
Nu este nevoie sa il autentificati la notar (poate fi si un inscris sub semnatura privata) insa musai trebuie sa il inregistrati la Administratia Finantelor Publice, daca locatorul este persoana fizica; daca ambele parti sunt persoane juridice, atunci nu este necesar sa il inregistrati niciunde (decat in contabilitate si in registrul de contracte al fiecarei parti).
Administratia financiara din orasul /sectorul in care locuiti are chiar niste tipizate de genul: inchiriere persoana fizica cu persopana fizica sau persoana fizica cu persoana juridica, persoane juridice intre ele. Din moment ce vi le pun la dispozitie sau vi le vand chiar ei e foarte simplu sa le semnati direct acolo deci fara notar.
Contractul de inchiriere este valabil incheiat sub semnatura privata (nu trebuie legalizat, nu trebuie autentificat). Dar este necesar sa fie inregistrat la Adm. Fin. pentru stabilirea impozitului pe venitul din cedarea folosintei bunului.
Daca doriti sa va dati cu capul de pereti mai tarziu, puteti incerca sa semnati tipizate de la Adm. Fin., daca nu, v-as satui sa-l faceti cu un avocat si abia apoi sa inregistrati contractul, facut cum trebuie, la Adm. Fin.
Si ca sa nu fie doar vorba in vant ce-am scris mai sus, haideti sa va dau doar un exemplu.
Pe tipizatul de la Adm . Fin. (din lipsa de spatiu pe tipizat) a fost mentionat doar sotul ca titular.
In consecinta sotia avea doar un drept derivat din dreptul titlularului.
La divort sotul ramane in spatiu si sotia pleaca... chiar daca acel imobil era inchiriat de la o ruda a sotiei.
Aviz amatorilor de tipizate... ieftine, dar care in final pot sa te coste foarte scump.