partaj bunuri comune

Am pus doua intrebari intr-un material postat pe forum la data de 4 iulie, ora 8.00 si nu am primit un raspuns.
Cumva, intrebarile au deranjat sau nu am respectat regulamentul acestui forum?

Buna ziua,
Aceiasi problema o am si eu intr-o speta. Sa--judecat la prima instanta (judecatorie) o cere de partaj. Una din parti a facut apel la tribunal in complet de 2 judecatori motivand ca aceasta este instanta competenta intrucat valoarea declarata de reclamant pentru bunul supus partajului a fost mai mare de 100.000 RON. Dupa hotararea instantei cealalta parte a facut recurs care a fost respins ca inadmisibil, dupa care a facut contestatie in anulare sustinand ca a doua instanta (de apel) nu avea competenta sa judece apelul.
Intrebare: 1) motivul pentru care a fost respins ca inadmisibil recursul
2) era a doua instanta competenta sa judece apelul declarat impotriva hotararii instantei judecatoresti, tinand cont de faptul ca valoarea era de peste 100.000 RON?
Va multumesc.

Daca hotararea instantei de fond a fost atacata cu apel, cale de atac calificata drept apel de catre instanta ce a solutionat aceasta cauza in complet de 2 judecatori, atunci instanta de recurs nu putea sa respinga recursul ca indamisibil, ci trebuia sa invoce exceptia necompetentei sa admita recursul, sa caseze decizia instantei de apel si sa trimita cauza la Tribunal pentru rejudecare.
Daca insa, partea care a atacat hotararea instantei de fond a denumit calea de atac "apel", hotararea instantei de fond aratand ca apelul este calea de atac, dar instanta sesizata cu solutionarea cererii a stabilit ca, in speta, calea de atac este recursul solutionand cauza in complet de 3 judecatori, atunci in mod corect, instanta sesizata cu atacarea unei decizii pronuntate in recurs a pronuntat o decizie corecta privind inadmisibilitatea cererii deoarece nu se poate ataca cu recurs o hotarare pronuntata de instanta de recurs.
In speta, cauza se judeca la Judecatorie si apoi hotararea instantei de fond poate fi atacata doar cu recurs ce poate fi solutionat de Tribunal.
Astfel, contestatia in anulare intemeiata pe art. 317 alin. 1 pct. 2 coroborat cu art. 2 pct. 3 C.pr.civ., in sensul ca Tribunalul a solutionat cauza in complet de apel, desi trebuia solutionata in complet de recurs, in speta fiind incidenta o singura cale de atac - recursul.
Notă: De ce postati aceeasi intrebare pe mai multe topicuri? Este impotriva regulamentului. ;)

Imi cer scuze pentru ca am postat pe mai multe posturi, nu o sa se mai intample,

Am inteles ce ati explicat dumneavoastra si cred ca este foarte corect. insa, atat instanta de fond cat si instanta de Apel din 2 judecatori au calificat urmatoarea cale de atac APELUL (la initierea Apelului, tribunalul a calificat aceasta cale de atac la cererea partii adverse care or fi calificat-o ca Recurs ), motivul fiind valoarea, peste 100.000 RON. Decizia ICCJ vine si ea in sprijinul acestor 2 instante si clarifica caile de atac, in argumentatie chiar explica de ce trebuie calificata calea de atac in functie de valoarea declarata. Si nu cred ca aceasta decizie a ICCJ trebuie aplicata numai pentru viitor, pentru ca leagea exista oricum, doar era interpretata in mai multe sensuri, ICCJ doar clarifica modul de interpretare a acesteia.
1) Deci a procedat corect Curtea de Apel cand a respins ca inadmisibil Recursul, pe motiv ca calea de atac dupa fond ar fi fost Recursul, cand primele 2 instante - de fond si de apel- au calificat calea de atac ca APEL?
2) Si ce sanse are Contestatia in anulare a deciziei Tribunalului in urma apelului cand art 282 si decizia ICCJ stabileste calea de atac APELUL?
3) Daca Contestatie in anulare are succes si caseaza decizia tribunalului, chiar impotriva deciziei ICCJ si a art. 282, cd.proc.civ., si trimite spre rejudecare competenta la Curtea de Apel, ca recurs, nu se incalca cele 2 prevederi mentionate? Ce este de facut in acesta situatie?