DEZBATERI - Regulamentul privind avizarea tehnica a expertizelor judiciare efectuate de expertii judiciari in specializarea topografie, geodezie si cadastru

OPINIA UNUI COLEG DE ASOCIATIE

Sunt trei aspecte importante care trebuiesc lămurite înainte de toate :
1. Regulamentul privind avizarea tehnică a expertizelor judiciare efectuate de experţii judiciari în specializarea topografie , geodezie şi cadastru nu face decât să încurce şi mai mult lucrurile , deoarece în cadrul O.C.P.I. - urilor nu există cadre tehnice care să fie obişnuiţi cu activitatea de expertiză tehnică . Expertul judiciar este un organ adiacent al instanţei , autonom şi obligat la obiectivitate , care furnizează instanţei – în calitate de asistent – cunoştinţe de specialitate din domenii străine instanţei , iar expertiza - în calitate de probă doveditoare - determină obţinerea de cunoştinţe asupra faptelor. La
colectarea probelor , datoria expertului este ca pe baza cunoştinţelor sale de specialitate să opteze pentru o metodă care se dovedeşte optimă pentru îndeplinirea comenzii atribuite . În caz contrar , instanţa ar împiedica exploatarea cunoştinţelor specifice ale expertului , deoarece acestuia îi lipseşte competenţa de specialitate necesară . Instanţa nu trebuie , prin urmare , să impună expertului în general aplicarea unei anumite metode , deoarece selectarea metodelor face parte din nucleul
activităţii experţilor judiciari . În orice caz , expertul nu are o funcţie de decizie , el rămâne întotdeauna o sursă de informaţii şi de recunoaştere . Prin autoritatea de specialitate a expertizei , hotărârea judecătorească este cu atât mai convingătoare (funcţia de legitimare a expertului judiciar). Nu în ultimul rând , pe baza încrederii necesare a judecătorului în competenţa de specialitate şi în integritatea personală a expertului judiciar , acestuia îi revine obligaţia de elaborare personală a expertizei.
Expertul are dreptul de a implica numai personal auxiliar care lucrează sub directa sa supraveghere şi care nu generează un rezultat separat calificabil drept expertiză . ªi atunci de ce să fie influienţată o expertiză de un REGULAMENT TOTAL AIUREA .
2. Se ştie foarte bine că activitatea de cadastru şi carte funciară funcţionează în baza Legii 7 / 1996 şi a Decretului - Lege 115 / 1938 . Dar modul de întocmire , avizare a unei documentaţii cadastrale funcţionează în baza celebrelor ordine : 633 şi 634 din 2006 , ordine emise de către directorul A.N.C.P.I. . Întrebarea este : De când un director al unei agenţii , fie ea şi de cadastru , dispune după bunul plac de proprietatea privată , care conform Constituţiei României , art. 41 , al. 2 , " Proprietatea privată este ocrotită în mod egal de lege , indiferent de titular " . Nu cumva este vorba despre un aspect de neconsituţionalitate al celor douaă ordine ?
3. De ce nu înainte de tot acest circ cu acest regulament , să fie Legea experţilor tehnici din România ?????

Acesta este punctul meu de vedere .
Să aveţi week plăcut !
Cu respect , Cristi Popa , Vâlcea

Voi posta opiniile unui alt coleg de breasla, nu-i dau numele pentru ca n-am acordul lui. Mentionez ca subscriu in totalitate punctului sau de vedere:

"Către
MINISTERUL JUSTIŢIEI,
ANCPI/OCPI
Asociaţia Profesională a Specialiştilor în Măsurători Terestre
şi Cadastru,
Asociaţia Prosfesională e Expertilor Topografi din România,

REGULAMENTUL PRIVIND AVIZAREA TEHNICÃ A EXPERTIZELOR TOPOGRAFICE
(întrebări-cu-răspuns-incert-datorită-lipsei-cadrului-legal)

Trebuie să vedem partea bună a lucrurilor!
Apreciez că în momentul de faţă nu putem vorbi despre “nelegalitatea” sau “anularea” regulamentului.
Nu toate expertizele trebuie avizate, conform regulamentului propus…, însă părţile în litigiu, nemulţumite de rezultatul expertizei vor solicita prin instanţă avizarea raportului, tocmai pentru a demonstra că expertiza ar putea fi eronată; cu alte cuvinte avizarea expertizei va fi folosită în hăţişul avocăţesc, ca o stratagemă.
Nu trebuie să confundăm ce se doreste a fi obţinut prin acest regulament (avizare la OCPI, scurtare termene, întabulare fără documentaţie cadastrală) cu ceea ce se va obţine (prelungire termene, costuri suplimentare, mărire onorariu şi în acelaşi timp imposibilitatea întabulării drepturilor conform Regulamentului).
Trebuie apreciat că onorariul expertului topograf, în condiţiile avizării expertizei, va creşte substanţial, dublat poate, datorită muncii prestate în vederea avizării (determinarea coordonatelor în sistem, timpul afectat, achiziţiile şi amortizarea aparaturii de specialitate, soft-ulu, etc. ), iar în aceste condiţii expertiza topografică nu se va mai putea compara nici ca lucru, nici ca onorariu cu expertiza în construcţii, unde o ruletă este suficientă ca şi dotare!
Analizând Regulamentul privind avizarea tehnică a expertizelor topografice am constatat că prevederile pot fi aplicate numai în cazul în care obiectul expertizei dispuse de instanţă îl constituie un singur imobil, neînscris în baza de date cadastrale şi doar în cauzele având ca obiect uzucapiunea.
Experţii topografi şi consilierii/inspectorii de cadastru nu au fost consultaţi în privinţa elaborării Regulamentului de avizare; din acest motiv cei care au elaborat Regulamentul (şi nu noi, experţii) vor fi puşi în situaţia de a găsi soluţii la viitoarele probleme legate de procedura de avizare tehnică a Planului de Amplasament şi Delimitarea a Imobilului.

Prin urmare, până la intrarea în vigoare a Regulamentului consider că trebuie făcute unele precizări de către MAI - prin ANCPI/OCPI şi MJ privind întocmirea şi recepţia tehnică a Planului de Amplasament şi Delimitare a Imobilului efectuat de expertul judiciar în specializarea topografie, geodezie şi cadastru, în scopul aplicării unitare a prevederilor Regulamentului pe teritoriul României, astfel :

1. având în vedere faptul că avizarea tehnică a expertizei judiciare constă în recepţia tehnică în condiţiile Regulamentului, adică întocmirea Procesului verbal de recepţie a Planului de Amplasament şi Delimitare a Imobilului şi se face “la solicitarea instanţei de judecată care a dispus efectuarea expertizei” , este evident faptul că instanţa care urmează a solicita avizarea va solicita anterior numirii expertului, prin adresă către OCPI, înaintarea la dosar a extrasului de Plan parcelar, a extrasului de informare, coordonatele punctelor din zonă şi încadrarea în zonă; la Art. 7(1) se precizează că experţii pot solicita, însă prevederea nu este una imperativă, astfel că experţii nu sunt obligaţi să ceară aceste date de la OCPI …;

2. din cuprinsul Regulamentului se observă că expertul întocmeşte separat, în două exemplare, un Plan de Amplasament şi Delimitare a Imobilului (în format digital .dxf şi .cpxml, pe care îl ataşează pe suport digital) şi care împreună cu memoriul tehnic, încadrarea în zonă, extrasul de informare şi copia adresei de numire urmează a fi înaintat de către instanţă la OCPI pentru recepţia tehnică; nu există nici o prevedere din care să rezulte că Raportul de Expertiză Tehnică Judiciară dispus de instanţă este înlocuit cu Planul de Amplasament şi Delimitare întocmit cf. OMAI 634/2006, de către expertul judiciar pentru recepţia tehnică, astfel că apare ca evident faptul că Raportul de Expertiză este un document diferit de Planul de Amplasament şi Delimitare a Imobilului întocmit de expertul tehnic judiciar în vederea avizării de către OCPI …

3. se înţelege astfel că, pe baza Procesului verbal de recepţie, în care OCPI menţionează admiterea sau respingerea Planului de Amplasament şi Delimitare a Imobilului, expertul întocmeşte Raportul de expertiză tehnică judiciară în specializarea topografie, cadastru şi geodezie dispus de instanţă, cu schiţe anexe, care este - aşa cum am arătat, un document separat faţă de Planul de Amplasament şi Delimitare a Imobilului întocmit conform OMAI 634/2006 de către expertul judiciar, pentru recepţia tehnică de către OCPI ....

4. în cazul dosarelor care nu sunt publice, procedura de avizare a expertizelor este diferită faţă de dosarele publice ?

5. având în vedere prevederile din Regulamentul de avizare tehnică a expertizelor judiciare, referitoare la definiţia imobilului, se poate aprecia faptul că terenurile care fac obiectul litigiului nu sunt considerate imobile, atunci când nu sunt identificate prin număr cadastral şi înscrise în Cartea funciară ?

6. Planul de Amplasament şi Delimitare a Imobilului întocmit pentru avizarea tehnică cuprinde un singur imobil sau toate imobilele ce fac obiectul expertizei ? se întocmeşte câte un PAD pentru fiecare imobil sau nu ?

7. fişierele dxf. şi .cpxml aferente Planului/Planurilor de Amplasament şi Delimitare vor cuprinde câte un imobil sau toate imobilele ce fac obiectul expertizei ?

8. cum va fi întocmit şi avizat Planul de Amplasament şi Delimitare a Imobilului, atunci când obiectul dosarului îl constituie mai multe imobile, dintre care unele sunt înscrise în CF, iar altele nu sunt înscrise în CF şi nu sunt identificate prin numere cadastrale ?

9. cum se va întocmi Planul de Amplasament şi Delimitare a Imobilului şi fişierele .dxf şi .cpxml aferente, atunci când obiectul expertizei îl constituie mai multe imobile, dintre care unele sunt întabulate, altele se identifică prin număr cadastral şi nu sunt întabulate, iar o altă parte sunt neînregistrate în baza de date a cadastrului ?

10. în vederea recepţiei Planului de Amplasament şi Delimitare a Imobilului, care este procedura de atribuire a numerelor cadastrale pentru imobilele neînregistrate în CF, ţinând cont de faptul că imobilele sunt în litigiu şi limitele sunt contestate ?

11. poate ANCPI/OCPI să avizeze doar în parte Planul de Amplasament şi Delimitare a Imobilului, anume numai pentru imobilele care sunt înregistrate în baza de date ?

12. care este procedura de urmat în cazul în care OCPI consemnează în cuprinsul Procesului verbal de recepţie respingerea recepţiei Planului de Amplasament şi Delimitare ? (dacă s-ar fi întocmit un Proces verbal de respingere, acesta nu ar fi fost în conses cu pleonastica “Cererea de Solicitare” de informaţii sau Solicitare de Cerere, care, dacă vă amintiţi, trebuia denumită simplu: Cerere de Informaţii !)

13. este ANCPI/OCPI obligat să motiveze în Procesul verbal de recepţie, respingerea recepţiei Planului de Amplasament şi Delimitare a Imobilului întocmit de expertul judiciar în specializarea topografie, geodezie şi cadastru ?

14. care ar fi procedura de întocmire a Planului de Amplasament şi Delimitare pentru un imobil în litigiu (neînregistrat în baza de date cadastrale în momentul efectuării şi avizării expertizei), ale cărui limite se constată (cu ocazia avizării) că se suprapun, fie real, fie virtual, cu limitele imobilelor învecinate ?

15. care ar fi procedura de atribuire a numărului cadastral pentru imobilul aflat în situaţia descrisă anterior (în urma analizării expertizei depuse pentru avizare, OCPI constată existenţa suprapunerilor, atât reale cât şi virtuale - în acelaşi timp, cu imobilele învecinate; în această fază suprapunerile nu pot influenţa Raportul de expertiză – concluziile expertului, însă, odată cu rămânerea definitivă a sentinţei, în momentul întabulării în baza sentinţei şi a PAD avizat de OCPI, suprapunerile ar putea conduce la “modificarea” datelor din sentinţa definitivă şi irevocabilă … sau va face alte notări ?

16. în situaţia în care suprapunerile descrise anterior apar după avizarea Planului de Amplasament şi Delimitare a Imobilului întocmit de expertul judiciar (întrucât conturul imobilul învecinat, aparţinând proprietarului care nu este parte în proces, va fi fost recepţionat ulterior, după avizarea PAD), care este procedura de atribuire a numărului cadastral pentru terenul e a făcut obiectul litigiului şi care este procedura pentru întabularea dreptului de proprietate, pe baza sentinţei definitive şi a Planului de Amplasament şi Delimitare avizat, care ţine locul documentaţiei cadastrale ?

17. conform Art. 6, pct. (4), lit. c) din Regulamentul privind avizarea tehnică a expertizelor judiciare OCPI face menţiune despre existenţa eventualelor suprapuneri “prin menţionarea acestora pe Planul de Amplasament şi Delimitare a Imobilului”; care este modalitatea în care OCPI menţionează pe Planul de Amplasament şi Delimitare a Imobilului întocmit de expertul judiciar, eventualele suprapuneri constatate, reale sau virtuale (desigur, pentru aceasta OCPI ar trebui să întocmească o lucrarea separată - practic o expertiză extrajudiciară, în care să fie analizate suprapunerile, după verificarea la teren…, şi astfel se ajunge ca verificarea în teren a lucrărilor din baza de date să fie efectuate fără acordul proprietarilor vecini, întrucât nu sunt parte în proces) ?

18. care este procedura de întocmire a Planului de Amplasament şi Delimitare a Imobilului, ce urmează a fi avizat de către OCPI pentru imobilul ce face obiectul litigiului, atunci când imobilul respectiv se află într-o tarla unde nu există Plan parcelar şi nu este identificat prin număr cadastral ?

19. care este procedura de întocmire a Planului de Amplasament şi Delimitare a Imobilului ce urmează a fi avizat de către OCPI pentru imobilul ce face obiectul litigiului, atunci când imobilul respectiv este identificat prin număr cadastral (şi este sau nu întabulat), dar conturul recepţionat anterior nu corespunde cu Planul parcelar avizat/validat, plan parcelar care a fost întocmit conform normelor de cadastru ?

20. care ar fi procedura de întocmire a Planului de Amplasament şi Delimitare a Imobilului în vederea avizării de către OCPI a expertizei, pentru un imobil înregistrat în Planul cadastral FÃRÃ LOCALIZARE CERTÃ datorită lipsei planului parcelar ?

21. care ar fi procedura de întocmire a Planului de Amplasament şi Delimitare în vederea avizării de către OCPI a expertizei, pentru o proprietate - teren aflat în parte în intravilan, iar celaltă parte în extravilan, în condiţiile în care partea din extravilan ar putea fi înregistrată în Planul cadastral “fără localizare certă, datorită lipsei planului parcelar” ? ce ar trebui să înţeleagă judecătorul şi în final executorul, vâzând aceste menţiuni : sentinţa irevocabilă şi executorie, dar imobilul este localizat “incert “ ?

22. în contextul avizării PAD conform Regulamentului de avizare, trebuie aprofundat Ordinul 634/2006 modificat prin OMAI 785/2011 (consider că prevederile Art. 1^1, lit. h), art. 26 şi art. 27 sunt în contradicţie cu prevederile art. 2, lit. e), f), şi art. 18 şi art. 19 din acelaşi regulament - privind operaţiunea de repoziţionare, definiţia acesteia, repoziţionarea din oficiu şi modalitatea de înscriere în CF), întrucât: expertul solicită datele cadastrale, întocmeşte expertiza, iar cu ocazia avizării, OCPI repoziţionează “din oficiu” unul dintre imobilele din baza de date … care face obiectul expertizei… (OMAI 634/2006 nu precizează care este momentul în care trebuie efectuată operaţiunea din oficiu), iar în urma “repoziţionării prin modificare în limita a 2%” (deja judecătorul este depăşit de situaţie: atâtea explicaţii şi definiţii tehnice şi toate incerte - să vadă că nu numai avocaţii pot complica situaţia, ci şi cadastrul, prin ANCPI/OCPI !)”, rezultă un imobil diferit faţă de cel care face obiectul expertizei, întrucât expertiza întocmită se referă la un imobil având o anumită formă, dimensiuni şi suprafaţă, iar în cartea funciară vor fi alte elemente esenţiale pe baza cărora se identifică imobilul (adică cele rezultate în urma modificării din oficiu), pretins a fi acelaşi imobil … astfel că OCPI consemnează respingerea recepţiei Planului de Amplasament şi Delimitare (PAD) în Procesul verbal de recepţie, precizând faptul că datele din expertiză nu corespund cu cele din baza de date; instanţa solicită refacerea expertizei, în sensul punerii de acord în privinţa datelor cadastrale, iar aceasta înseamnă muncă şi timp pentru expert; în acest caz concret, poate fi considerată refacerea expertizei o nouă expertiză ?

23. (incertitudinea cadastrului constă în aceea că OMAI 634/2006 nu precizează “de câte ori” se poate face repoziţionarea prin modificare din oficiu în limita procentului de 2% din suprafaţa unui imobil : la fiecare verificare se admite limita de 2%, întrucât şi verificatorul ar putea greşi ! mai mult, conform OMAI 634/2006, matematic există posibilitatea ca după fiecare verificare imobilul să aibă o altă suprafaţă, care ulterior poate fi şi aceasta verificată şi modificată şi tot aşa !... concluzia ar fi că posibilitatea ca toate imobilele înregistrate în baza de date a cadastrului să aibă suprafaţa variabilă, în limita a 2%, nu trebuie deci eliminată !)

24. diferenţele de teren faţă de suprafeţele menţionate în actele părţilor se constată după prelucrarea măsurătorilor topografice, atât în cazul documentaţiilor cadastrale cât şi în cazul expertizelor judiciare; în cazul expertizelor judiciare, atunci când suprafaţa imobilului în litigiu depăşeşte cu peste 5% suprafaţa din act, OCPI va menţiona în Procesul verbal de recepţie admiterea sau respingerea Planului de Amplasament şi Delimitare a Imobilului ?

25. în cazul în care pentru imobilul descris anterior, OCPI menţionează admiterea pe PAD-ul întocmit de expertul judiciar şi în procesul verbal de recepţie, atunci întabularea dreptului de proprietate asupra unui imobil a cărui suprafaţă măsurată depăşeşte cu 2%-5% sau peste 5% suprafaţa din act, este soluţionată pe teritoriul României, de către OCPI, în trei modalităţi distincte şi contrarii în acelaşi timp, astfel :
- pe baza sentinţei şi a PAD din expertiză, avizat de OCPI, care ţine locul documentaţiei cadastrale, fără proces verbal de vecinătate, indiferent de procentul cu care este depăşită suprafaţa din act, OCPI va întabula dreptul de proprietate;
- în cazul în care proprietarii doresc amiabil să întabuleze dreptul de proprietate pe baza actelor şi a documentaţiei cadastrale, fără acţiune la instanţă, OCPI va respinge cererea de întabulare a dreptulului de proprietate asupra imobilului a cărui suprafaţă măsurată depăşeşte cu peste 5% suprafaţa din act, întrucât conform OMAI 634/2006, modificat prin OMAI 785/2011, aceste documentaţii cadastrale nu se recepţionează;
- în cazul în care părţile doresc amiabil să întabuleze dreptul de proprietate pe baza actelor şi a documentaţiei cadastrale, fără acţiune la instanţă, OCPI va întabula dreptul de proprietate asupra imobilului a cărui suprafaţă măsurată depăşeşte cu un procent cuprins între 2 şi 5% peste suprafaţa din act, conform OMAI 634/2006 modificat prin OMAI 785/201, însă numai cu Proces verbal de vecinătate, având acordul tuturor vecinilor;

26. în cazul în care OCPI menţionează în procesul verbal de recepţie a expertizei respingerea recepţiei PAD motivat de faptul că imobilul ar depăşi cu peste 5% suprafaţa din act, în instanţă părţile înţeleg să încheie o tranzacţie privind întreaga suprafaţă măsurată a imobilului (care este cu peste 5% mai mare faţă de suprafaţa din act) şi vor solicita instanţei să consfinţească învoiala lor printr-o sentinţă; sentinţa astfel pronunţată va fi ulterior anexată documentaţiei cadastrale pentru atribuirea numărului cadastral, întocmită de p.f. autorizată de ANCPI/OCPI, documentaţie în care imobilul va avea suprafaţa măsurată identică cu suprafaţa din act, iar proprietarul solicită întabularea dreptului său de proprietate; în această situaţie OCPI va întabula dreptul de proprietate sau va respinge cererea proprietarului ?

27. cum vor fi întocmite Planurile de Amplasament şi Delimitare a Imobilului în cazul succesiunilor privind imobilele în litigiu neînscrise în cf, a căror suprafaţă măsurată este cu peste 5% mai mare faţă de suprafaţa din act, în cazul în care instanţa nu solicită avizarea expertizei, însă expertul trebuie să formeze loturi cu imobile a căror suprafeţe depăşesc cu peste 5% suprafaţa din act, iar judecătorul pune în vedere expertului să atribuie strict suprafaţa din act ( pe motiv că părţile nu pot fi împroprietărite sau pentru că nu poate înţelege această situaţie; personal am plătit amenzi, dar nu am făcut ce mi s-a cerut, nu am “tăiat” din suprafaţă) ?

28. acelaşi lucru va trebui lămurit şi în privinţa imobilelor în litigiu şi care în prezent sunt întabulate, cu suprafeţe înscrise în cartea funciară ce depăşesc cu peste 5% suprafaţa din actul de proprietate : care este suprafaţa din care expertul formează eventuale două loturi, suprafaţa măsurată ori suprafaţa din act în cazul în care imobilul este întabulat, iar suprafaţa măsurată depăşeşte cu un procent de peste 5% suprafaţa din act ?

29. care este procedura de avizare a completărilor la Raportul de expertiză, atunci când părţile au făcut obiecţiuni sau instanţa a solicitat completarea Raportului de expertiză judiciară, al cărui PAD a fost întocmit şi avizat înainte de depunerea la instanţă, iar expertul trebuie să întocmească alte Planuri de Amplasament şi Delimitare (de ex. ţinând cont de faptul că în Dosar a fost depusă o expertiză extrajudiciară sau opinia unui expert asistent/consilier) ?

30. poate instanţa să solicite avizarea Planului de Amplasment şi Delimitare a Imobilului în cazul expertizelor extrajudiciare, având în vedere faptul că în cazul legilor proprietăţii expertiza extrajudiciară are aceeaşi putere probantă ca şi expertiza judiciară ?

31. poate instanţa să solicite întocmirea şi avizarea Planului de Amplasament şi Delimitare a Imobilului, în cazul în care Raportul de expertiza a fost întocmit de expertul asistent (recomandat), având în vedere că Regulamentul priveşte avizarea tehnică a expertizelor judiciare efectuate de experţii judiciari în specializarea topografie, geodezie şi cadastru ?

32. poate ANCPI/OCPI să avizeze expertiza tehnică judiciară întocmită de expertul judiciar neautorizat de ANCPI ?

33. în ce condiţii s-ar putea modifica Art. 48 din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996 prin Regulamentul de avizarea tehnică a expertizelor judiciare efectuate de experţii judiciari în specialitazarea topografie, geodezie şi cadastru ?

Acestea sunt doar o parte dintre problemele previzibile, iar lista poate fi completată, aşteptăm rezolvarea.
Chiar ne trebuia acest Regulament !"

Cu stima