Prin adoptarea Statutului Curţii Penale Internaţionale s-a consfinţit triumful ideii de instanţă penală internaţională cu caracter permanent, independent şi cu o competenţă universală, care să urmărească şi să tragă la răspundere pe autorii acelor infracţiuni de o gravitate extremă, cunoscute sub denumirea de „crime internaţionale”.
Ca organism principal al Naţiunilor Unite, căruia i-a fost încredinţată atribuţia de menţinere a păcii şi a securităţii internaţionale, Consiliul de Securitate are competenţa de a lua orice măsură, inclusiv cea de folosire a forţei împotriva unui Stat agresor; s-a hotărât, aşa cum am văzut, crearea unor Tribunale Penale Speciale pentru Fosta Yugoslavie şi Rwanda, în vederea judecării persoanelor presupuse a fi vinovate de săvârşirea crimelor de genocid, a crimelor de război, precum şi a crimelor împotriva umanităţii; a fortiori, are competenţa de a transfera asemenea persoane în vederea judecării de către Curtea Penală Internaţională.
[ link extern ] /