Fila CEC introdusa la plata dupa intrarea societatii emitente in insolventa.

Intradevar banca va sesiza parchetul.

Societatea emitenta a lasat CEC-ul in a fost dat anterior intrarii in insolventa .
Banca nu a anuntat societatea emitenta decat dupa trei zile de la data refuzului la plata .
Produsele au fost livrate anterior intrarii in insolventa a sotietatii .

Administratorul va mai fii urmarit penal ? din moment ce la data de 17.08.2011 societatea a intrat in insolventa si s-a numit administrator judiciar ?

Fila CEC a fost lasata ca garantie in octombrie 2009 . Societatea emitenta la acea data miza pe incasari din contracte onorate si avea contracte in derulare.
Lucrulile au luat o intorsatura urata cand beneficiarul lucrarilor (antreprenorul general ) , cel care trebuia sa plateasca valorile din contractul onorat a intrat in insolventa .
Lucrarile din Contractele in derulare au fost platite doar partial si cu mari intarzieri fapt ce a dus la incapacitate de plata si in 17.08.2011 la deschiderea procedurii insolventei pentru emitentul CEC-ului.

Potrivit art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea 59/1934, oricine emite un cec fara a avea la tras disponibil suficient, constituie delict si se pedepseste cu amenda sau inchisoare de la 6 luni la un an.

Conform art. 215 alin. (4) C. pen., emiterea unui cec, stiind ca pentru valorificarea lui nu exista provizia sau acoperirea necesara, in scopul prevazut in alin. (1) si daca s-a pricinuit o paguba posesorului cecului, constituie o forma agravata a infractiunii de inselaciune.

Se constata, deci, existenta unui concurs de texte sub aspectul elementului material al laturii obiective, si anume emiterea unui cec fara acoperire; ele se diferentiaza, insa, prin cerinta inexistenta in Legea 59/1934 si prevazuta in art. 215 alin. (4) partea finala, ca fapta sa fie comisa in scopul aratat in alin. (1), si anume de a obtine pe aceasta cale un folos material injust, si sa se fi pricinuit o paguba posesorului cecului.

Ca atare, emiterea unui cec fara sa existe la tras disponibilul necesar acoperirii acestuia constituie infractiunea prevazuta in art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea 59/1934 daca aceasta situatie a fost cunoscuta si acceptata de beneficiar, iar cand s-a facut prin inducere in eroare a acestuia, in scopul obtinerii unui folos material injust si daca s-a cauzat beneficiarului o paguba, fapta constituie infractiunea de inselaciune prevazuta in art. 215 alin. (4) C. pen.

In regulamentul BNR nu am gasit printre obligatiile bancii aceea de a notifica parchetul, in cazul unui refuz. Conform Reg. BNR 3/1996 republicat bancii ii revin urmatoarele obligatii : "Banca ce a refuzat plata unui cec ca urmare a producerii unui incident de plată major asupra contului unui client, în mod automat, în aceeaşi zi bancară, are următoarele obligaţii:

- să notifice incidentul de plată la C.I.P. printr - o Cerere de înscriere a refuzului bancar în F.N.C., care reprezintă, totodată, şi o declaraţie de interdicţie bancară, completată conform modelului din anexa nr. 3A;

- să adreseze titularului de cont o SOMAŢIE, conform modelului din anexa nr. 5A, prin care să - i notifice interzicerea emiterii de cecuri, pe timp de 1 an, începând cu data emiterii cecului, obligându - l, totodată, să restituie băncii (băncilor), al cărei (căror) client este, formularele de cecuri aflate în posesia sa sau a mandatarilor săi. Dacă la data emiterii cecului care a generat incidentul de plată major titularul de cont se află deja în interdicţie bancară, banca respectivă va adresa titularului o SOMAŢIE, conform modelului din anexa nr. 5B, prin care să-i notifice prelungirea interdicţiei bancare cu 1 an, începând cu data emiterii acestui cec."

Ceea ce ati afirmat mai sus despre conditiile emiterii filei cec si a intelegerilor comericale cu privire la aceasta trebuie sa puteti proba in eventualitatea inceperii urmaririi penale.