Donaţiile sunt irevocabile. Acest lucru înseamnă că donatorul nu se poate răzgândi ulterior încheierii actului, pentru ca bunurile donate să se întoarcă în patrimoniul propriu al acestuia. Cu toate acestea, există unele cazuri, expres prevăzute de lege, în care donaţiile sunt totuşi revocabile, si anume:
a) Prima excepţie de la principiul potrivit căruia donaţiile sunt irevocabile, prevăzut de lege, o reprezintă revocarea donaţiilor pentru neîndeplinirea sarcinilor. Această excepţie se referă la cazul în care donatarul nu-şi îndeplineşte sarcinile prevăzute în contractul de donaţie şi astfel, acesta va putea opta între a cere executarea silită a donatarului sau a cere revocarea donaţiei. Revocarea donaţiei, pentru acest motiv, nu operează de plin drept (decât în cazul în care părţile au stipulat acest lucru în contract), ci ea trebuie să fie pronunţată de către instanţa de judecată. Acţiunea de revocare a donaţiei pentru neîndeplinirea sarcinilor poate fi exercitată de către donator, moştenitorii acestuia sau de către creditorii săi, pe cale oblică, iar dacă donaţia a fost făcută în favoarea unui terţ, revocarea acesteia o va putea face doar donatorul. Ca urmare, efectul revocării donaţiei, pentru neîndeplinirea sarcinilor de către donatar, va fi reîntoarcerea bunurilor donate la donator, libere de orice sarcini sau ipotecă iar în cazul în care donatarul a adus unele îmbunătăţiri bunului donat, acesta va avea dreptul la despăgubiri corespunzătoare.
b) Cea de-a doua excepţie se referă la revocarea donaţiilor pentru ingratitudine. In urma încheierii unui act de donaţie, donatarului îi revine obligaţia de a se abţine de la săvârşirea unor fapte necorespunzătoare la adresa donatorului, fapte care să nu fie demne de recunoştinţa pe care acesta i-o datorează donatorului. De aceea, în toate cazurile de revocare a donaţiei pentru ingratitudine, acţiunea aparţine numai donatorului şi se îndreaptă doar împotriva donatarului vinovat. Ea poate fi introdusă în termen de un an de la data producerii faptului ce o justifică sau de la data când donatorul a cunoscut acel fapt.
Există trei cazuri exprese de ingratitudine, în care donaţiile sunt revocabile.
a) Revocarea donaţiei pentru atentat la viaţa donatorului operează indiferent dacă donatorul a fost ucis sau nu, cu condiţia ca încercarea de suprimare a vieţii donatorului de către donatar, să se fi săvârşit cu intenţie.
b) Revocarea donaţiei pentru delicte, cruzimi sau injurii grave se referă la faptele infracţionale, agresiunile fizice sau la insultele şi jignirile grave săvârşite de către donatar împotriva donatorului, care prezintă o anumită gravitate.
c) Revocarea donaţiei pentru refuz de hrană operează în situaţia în care donatorului, ajuns în nevoie, i se refuză de către donatar, în mod nejustificat, ajutorul alimentar pe care i-l impune obligaţia de recunoştinţă pentru acesta.
c) Cea de-a treia excepţie de la regula potrivit căreia donaţiile sunt irevocabile o reprezintă revocarea donaţiei pentru naşterea de copii survenită ulterior donaţiei. Acesta se referă la faptul că donaţiile se revocă de drept în cazul în care, donatorului, care la momentul donaţiei nu avea copii sau descendenţi în viaţă, i se naşte ulterior, chiar postum, un copil viu. În acest caz, donaţia se revocă indiferent dacă copilul este din căsătorie sau din afara acesteia. În cazul unui copil adoptat ulterior donaţiei de către donator, revocarea nu mai operează. Revocarea donaţiei pentru acest motiv, poate fi invocată de orice parte interesată, fără a fi nevoie de hotărâre judecătorească în acest sens. Doar în cazul în care donatarul refuză să restituie bunul donat, instanţa poate constata revocarea de drept şi poate dispune restituirea bunului. Ca urmare, efectul revocării donaţiei va fi reîntoarcerea bunului în patrimoniul donatorului, liber de orice sarcini iar fructele bunului donat se cuvin donatorului din momentul în care donatarul a fost notificat despre naşterea copilului.
d) Cel de-al patrulea caz de revocare a donaţiilor îl reprezintă revocarea donaţiilor dintre soţi. Prin urmare, orice donaţie făcută între soţi, în timpul căsătoriei, este revocabilă. Această revocare nu trebuie să fie pronunţată de către justiţie, ea operând oricând, atât în timpul căsătoriei, cât şi după desfacererea ei sau după decesul soţului donator (caz în care acţiunea se exercită de către moştenitorii acestuia) prin simpla voinţă expresă sau tacită a soţului donator, fără a fi motivată în vreun fel.
Ceea ce a dobandit sotul dvs in urma desfacerii primei casatorii este bun propriu ,astfel incat acesta poate fi instrainat de catre titularul dreptului de proprietate prin acte juridice , fie ele de donatie , fie de vanzare -cumparere.
De data aceasta, ne aflam in cazul unei exceptii de la principiul irevocabilitatii donatiilor , atfel incat donatiile intre soti sunt revocabile.
Donatiile intre soti nu sunt revocabile pentru ingratitudine sau pentru survenientza de copil , spre deosebire de celalalte donatii.
In schimb ele pot fi revocate pentru neexecutarea sarcinilor , in cazul in care este vorba despre donatie cu sarcini , revocarea fiind una judiciara.
Totusi , donatia intre soti devine irevocabila in momentul mortii donatorului.
Acest act de donatie ar putea fi atacat de catre copii sotului , in cazul in care le este depasita cotitatea disponibila , fiindu-le lezate drepturile de mostenitori.
Art. 939. - Barbatul sau femeia care, avand copii dintr-alt maritagiu, va trece in al doilea sau subsecvent maritagiu, nu va putea darui sotului din urma decat o parte egala cu partea legitima a copilului ce a luat mai putin, si fara ea, nici intr-un caz, donatiunea sa treaca peste cuartul bunurilor. (cuartul = 1/4).
O donatie de genul acesta nu stiu cat va descurca, dar de incurcat va poate incurca serios viata dupa decesul sotului.