Problema mea este urmatoarea:in urma unui concubinaj cu o fata a rezultat un baiat acum in varsta de 1 an si 8 luni pe care abia acum ma chinui sa-l recunosc pe cale legala intrucat nu am avut cunostinta de nasterea acestuia(ne despartisem la un moment dat).Ea incearca sa-mi ingreuneze acum acest lucru,de ex.nu e de acord sa mergem impreuna la starea civila pentru recunoasterea copilului si eliberarea unui nou certificat de nastere.Probabil face acest lucru intrucat am refuzat sa ma casatoresc cu ea ,cred eu! Intre timp am avut o relatie foarte buna cu minorul preocupandu-ma de el si iubindu-l foarte mult ,desi acum nu mai sunt lasat nici macar sa-l vad .Intrebarile mele sunt urmatoarele:
1.dupa stabilirea paternitatii care sunt drepturile la legaturi cu minorul pe care le pot obtine exact si daca pot cere sa pastrez legatura si la telefon, messenger etc?vreau sa scot maximul din drepturile de vizitare chiar daca mama lui ma va zugravi ca un monstru (am si eu facturi care dovedesc cheltuielile pe care le-am facut pentru intretinerea acestuia,hrana,imbracaminte,pemparsi,jucarii )
2.care este varsta cea mai mica a minorului la care practica instantelor acorda custodia/incredintarea acestuia chiar si tatalui
3.conform practicii instantelor tatal chiar nu poate obtine custodia copilului ? mentionez ca nu pot dovedi ca mama este alcoolica sau drogata ,dar pot aduce martori ca este o femeie de moravuri usoare,in plus nu are nici un venit ,nici locuinta in prezent fiind studenta si locuind la tara cu bunicii si strabunicii copilului .situatia mea materiala este net superioara celei ale ei.
Mentionez ca nu sunt absurd sa nu realizez ca acum copilul are mai multa nevoie de mama dimpotriva , dar mai tarziu in mod sigur as putea sa-i ofer cel putin aceeasi afectiune ,dar posibilitati de educatie ,precum si materiale net superioare. De asemenea mentionez ca sunt dispus sa fac orice si sa cheltui oricat pentru a obtine custodia ulterior,astept de la dvs. pareri mai degraba despre ce pot sa fac ,nu sa o las balta ca n-am sanse etc ,atata timp cat exista sanse eu sunt dispus sa lupt !
Va multumesc anticipat pentru raspunsurile dvs. amabile si profesionale !
Puteti avea dreptul de a vizita minorul , de a va implica in buna crestere si educatie a acestuia.Instanta va hotari care va fi programul de vizitare si modul in care acesta se va desfasura.
De asemenea , veti avea obligatia legala de a-i plati o pensie de intretinere , in cuantum de 25% din veniturile efectiv realizate.
Tatalui ii poate fi incredintat minorul la orice varsta , se tine cont in aceasta situatie de interesul suprem al acestuia
Cu sigurantza copilul poate fi incredintat si tatalui , nu numai mamei , in toate cazurile se vor lua in vedere criterii pentru stabilirea unui climat favorabil pentru cresterea , evolutia minorului .Practica judiciara nu este unitara in acest sens , cand avocatii au adus argumente convingatoare ca tatal este mai potrivit pentru a -i fi incredintat minorul .
In general , este preferata mama , intrucat , psihologic vorbind , copilul este mai atasat de aceasta .
Ramane in sarcina dvs sa probati ca aveti mai multe atuuri pentru a -i oferi minorului un climat favorabil pentru o buna educatie si dezvoltare !
Luati legatura si cu un avocat pentru a va ajuta sa faceti demersuri in acest sens !
Succes:)
Puteti avea dreptul de a vizita minorul , de a va implica in buna crestere si educatie a acestuia.Instanta va hotari care va fi programul de vizitare si modul in care acesta se va desfasura.
Cu sigurantza copilul poate fi incredintat si tatalui , nu numai mamei , in toate cazurile se vor lua in vedere criterii pentru stabilirea unui climat favorabil pentru cresterea , evolutia minorului .Practica judiciara nu este unitara in acest sens , cand avocatii au adus argumente convingatoare ca tatal este mai potrivit pentru a -i fi incredintat minorul .
In general , este preferata mama , intrucat , psihologic vorbind , copilul este mai atasat de aceasta .
Ramane in sarcina dvs sa probati ca aveti mai multe atuuri pentru a -i oferi minorului un climat favorabil pentru o buna educatie si dezvoltare !
Luati legatura si cu un avocat pentru a va ajuta sa faceti demersuri in acest sens !
Succes:)
Va multumesc frumos pentru raspunsul dvs. si pentru faptul ca imi dati speranta!!! Puteti detalia asupra intrebarilor mele nr.1 si 2 ,va rog ? si care ar fi criteriile dupa care instanta se ghideaza la incredintarea minorului ,precum si ce a avut o instanta in vedere cand a incredintat minorul tatalui (in oricare speta similara)? va rog sa ma credeti ca avocatii pe care i-am consultat eu mi-au spus ceva de genul-e posibil , dar mai bine lasa!
Referitor la intrebarea nr. 1: puteti solicita in instanta un program de vizitare a minorului, in functie de cum considerati dvs mai convenabil atat pt dvs cat si pentru minor. Dar mama va poate face greutati, sa spuna ca de fapt copilul este speriat in prezenta dvs etc, motive sa va limiteze dreptul de vizita sau sa solicite ca acesta sa se exercite doar in prezenta ei/a bunicilor.
Odata recunoscut minorul, mama poate cere in instanta pensie alimentara pana la majorat; pentru inceput. Adica 25 % din veniturile dvs. Faptul ca recunoasteti copilul nu va obliga la plata pensiei alimentare daca nu este solicitata de catre mama, iar mai tarziu chiar de copil.
Intrebarea nr 2: asa cum va spunea si colega mea, instanta ar trebui sa tina cont doar de interesul suprem al minorului; daca apreciati ca va puteti asuma responsabilitatea cresterii si educarii copilului, puteti solicita oricand, dupa recunoasterea legala, incredintarea baietelului dvs.
Mult succes!
ca si tata va sfatuiesc in primul rand sa platiti tot ceea ce el cheltuie/consuma, inclusiv persoanele care au grija de el. Plus fractia de 1/4. dupa ce veti fi platit vreo 5 ani, incercati incredintarea.
In primul rand, nu voi raspunde pe puncte. Acesta este un forum unde fiecare utilizator isi poate face o parere cu privire la o anumita situatie juridica in care se afla, fiind foarte dificil sa facem adevarate opinii legale in conditiile in care nici nu avem informatiile necesare in totalitate.
Astfel, ca idee:
Copilul nu se incredinteaza parintelui care are mai multi bani. Este insa important ca parintele caruia ii e incredintat minorul sa aiba venituri, de orice natura. Pentru aceste motive eu as introduce o actiune de incredinatre imediat acum, pentru ca mama sa nu aiba timp sa se angajeze, avand in vedere ca situatia actuala imi convine la nebunie mie, ca tata.
Dar in cazul de fata nu stiu cat e de impotriva fetei; e studenta, nu sta cu mainile in san.
Chiar nu are venit pentru perioada de doi ani de ingrijire a copilului? :yes: E studenta la zi sau la distanta? Bursiera?
Nu conteaza ca are casa in proprietate sau ca e tolerata acolo de rude, important e daca are unde si cum sa creasca un copil. Apa curenta, camera copilului, chestiuni de gen pot conta. Conteaza si alternativa oferita instantei, evident.
Copilul nu se ia unei persoane, fie ea femeie, fie el barbat, pe criterii de viata sexuala. Sau pe criterii de greutate, ca unul e mai usor sau mai greu. :D Un astfel de argument ar putea sa va joace feste, sa se intoarca impotriva dv.
Un copil se ia insa unui parinte in conditiile in care aceste nu il poate ingriji, il neglijeaza etc.
Daca puteti dovedi ca mama il educa negativ, ca aceste relatii ale sale sunt vazute de copil sau ca o determina sa-l neglijeze, asta este altceva. Aveti nevoie nu numai de martori credibili insa in acest sens.
Dupa cum vi s-a mai spus, nu exista o varsta de la care instanta sa incredinteze minorul tatalui. Aveti insa un dezavantaj cu atat mai mare cu cat lasati mai mult timp minorul in ingrijirea mamei. Este o mnare greseala pentru parintele care vrea sa creasca el copilul.
In primul rand, va gandi instanta: daca acest copil a fost lasat de buna voie la celalalt parinte, inseamna ca si acesta a considerat ca ii e destul de bine acolo; acum vine sa ne demonstreze cat ii era de rau? Pai de ce l-a lasat? :( Destul de logic, nu?
Daca va doriti copilul, nu-l lasati deloc acolo.
Nu mergeti cu mama la Serviciul de stare civila, mergeti singur, nu mai stati dupa ea. Obtineti insa inainte un refuz scris al ei sa vina cu dv. (mail, SMS, orice).
Puteti dupa recunoastere sa cereti copilul cateva minute singur si sa-l luatia casa; depinde insa de circumstantele fiecare in cauza in ce masura acest lucru e pozitiv sau negativ vazut de instanta.
Sunt multe lucruri de facut, dureaza mult, presupune efort, da, si bani... unele lucruri le veti face inutil, altele chiar vor avea efect, altele vi se vor parea inutile dar vor da roade...
Cel mai prost insa e sa stati sa lasati acolo copilul cat mai mult. Am vazut anterior ideea asta... Daca un copil a trait 5 ani la mama, de ce sa-l iei de acolo? Inseamna ca ambii parinti au considerat ca ii e bine, nu? Cum dovedesti ca, deodata, nu-i mai e? De ce sa traumatizezi copilul schimbandu-i viata, mutandu-l din timp in timp, cand la unul, cand la altul?
Mergeti la un avocat, vorbiti la obiect. Sincer, va recomand sa mergeti la mai multi avocati, sa auziti mai multe pareri si sa-l alegeti pe cel care va convinge ca vrea si stie sa lupte pentru dv. Determinare, e foarte important, caci veti mai ceda pe alocuri, asa ca e important ca avocatul sa fie si el determinat, sa va imbarbateze...
Custodie
Cristinamaria13
Buna seara , am o fetita de un an jumatate si este trecuta pe numele meu de fam. Iar dupa o judecata pt pensia alimentara pt copil , ne am ìmpacat eu si ... (vezi toată discuția)