AM CITIT PE UN BLOG
De-a lungul copilariei, multi dintre noi au trecut prin situatii pe care, abia cand am devenit adulti, le-am putut defini ca greseli, frustrari si complexe, alimentate chiar de parintii nostri ,in general. Cum facem ca istoria sa nu se repete?
Este acest lucru o posibila problema in viata de familie in care a aparut un copil? Da, deoarece uneori nu stim ce e bine sa alegem: sa aplicam, ca parinti, ceea ce ni s-a aplicat si noua pe vremea cand eram copii sau sa gandim si sa adoptam un alt fel de comportament?
Increderea in ambii parinti
Situatia in care parintii se manifesta in dizarmonie,certuri,scandaluri si violenta, este una dintre cele mai greu de inteles si de trait de catre copil. Pentru a se dezvolta normal, pentru a invata echilibrat ceea ce ii pot da parinti, el nu are nevoie numai de sfaturi, are nevoie de siguranta, de sentimentul de ocrotire solida, de intelegere si comunicare, venite din ambele parti, de un model de comportament.
. Desigur, exista in orice familie divergente, discutii, lucruri asupra carora partenerii au puncte de vedere diferite. Ceea ce nu este de dorit, este ca aceste divergente sa se reverse asupra vietii copilului
Indiferent de situatie, de convingerile fiecaruia, parintii trebuie "sa vorbeasca aceeasi limba", astfel incat copilul sa nu fie derutat de cerinte diferite, de invataminte de viata care "se bat cap in cap", de restrictii anulate pe furis de unul dintre parinti. Copilul nu trebuie incarcat cu poveri cum ar fi disputele dintre mama si tata, pentru ca el nu poate sa le inteleaga si nici sa le duca.
Orice discutie in contradictoriu e bine sa se desfasoare in absenta copilului, pentru ca el sa nu fie transformat intr-un fel de minge pe ping-pong, pasata fara sens de la un parinte la altul.
Mama si tata trebuie sa se sustina unul pe celalalt in actul educational, iar neintelegerile din cuplu sa se consume si sa se rezolve departe de auzul si privirile copilului. Odata instaurata in viata copilului, divergenta dintre parinti il va face sa fie nesigur pe sine, incapabil sa suporte incertitudinile, dispus mai degraba sa fuga de experientele de viata decat sa le infrunte.
Si, lucru la fel de grav, il va determina sa-si piarda increderea in ambii parinti. Chiar daca acest lucru nu este evident la inceput si unul dintre parinti pare a fi castigat un teritoriu numai pentru el in inima copilului, intotdeauna, pe termen lung, copilul se va intoarce si impotriva acestui parinte si il va judeca.
Divortul nu face decat sa inrautateasca situatia copilului,il face sa duca viata dubla sau chiar tripla.Azi la un parinte maina la celalalt nu face decat sa aiba un efect negativ asupra cresterii si educarii acestuia.Unul ii cumpara un cadou din ambitie fata de fostul sot,celalat poate nu are posibilitatea,copilul este derutat.Nu stie intre cine sa aleaga,poate inlatura afectiunea cu jucaria.Inainte ca divortul sa produca ruptura,trebuie analizat si para analizat,mai ales in situatia in care sunt copii minorii.Sotul ori sotia nu trebuie sa puna interesele lor pe primul loc ci ale copilului,nu trebuie sa se gandeasca ca daca lui ii va fi bine ,nimic si nimeni nu mai conteaza.Divortul este ultima solutie,cand relatiile de familie incep sa se destrame,dar pana acolo este cale lunga.Trebuie incercata orice cale posibila de a evita ruptura dintre soti.Trebuie analizata orice particica din viata sotilor si dezbatuta cu lux de amanunte, la care trebuie adaugata orice varianta posibila care sa conduca la reluarea relatiei de familie.Nu trebuie ca intai sa se produca dezastrul voit si ca apoi sa se regrete.Lipsa comunicarii dintre soti,este adesea, unul dintre factorii ce conduc la divort.Daca totusi ati incercat orice varianta,apeland la socrii,parinti,vecini,prieteni si se constata ca divortul este inevitabil,mai exista o sansa.Inainte de a intenta actiunea de divort,alegeti sa folositi calea medierii.Cu ajutorul mediatorulu care are rolul de a va facilita si inlesni comunicarea,aveti ocazia sa identificati indeaproape ceia ce a dus la destramarea casniciei dvs. si prin asta condamnarea propriilor copii,acele fiinte dragi si gingase nascute de o puritate absoluta,rod al dragostei si vointei dvs.Ganditiva ca nimeni si nimic nu va da dreptul sa le schimbati viata sa le luati dreptul de a iubi si a fi ibiti,de a-i conduce pe un drum al violentei si saraciei ,ce duce in ultima instanta la infractiune.Alegand calea medierii aveti ocazia sa aflati lucruri noi de care nici nu stiati si care chiar din neglijenta dvs,nefiind tratate ca atare ,sa ajuns la situatia in care va aflati.Medierea va da posibilitate sa reflectati asupra actiunilor si inactiunilor ambilor soti,va da posibilitatea sa incheiati un acord intre dvs, privind unele evenimente.Redreseazate te sau nu mai face lucru acela ,ca imi schimb si eu comportamentul. Mediatorul,poate considera pozitiv faptul ca dvs.ati reusit sa va intelegeti asupra divortului,cine va lua custodia copiilor,cine va plati pensie alimentara,cine va lua casa etc,etc,dar mai pozitiv este pentru acesta cand dvs,plecati din sala de mediere,de mana,cu partenerul de viata si oferiti sansa copiilor dvs,sa nu devina o minge de pin-pong,aruncata dintr-un teren in celalat.
Sfatul meu este ca mai inainte de a consulta un avocat,treceti mai intai pe la un mediator.Acesta va asigura pe deplin confidentialitatea,este neutru si impartial pe cad avocatul este supus conflictului si va poate alimenta si mai mult obsesia de a divorta,ii puteti dezvalui involuntar unele secrete,care discutate cu aparatorul sotului/sotiei,in lipsa neajungerii la un acord se poate rasfrange asupra dumneavoastra.Ca avocat,in final,va sfatuiesc sa luati in calcul si ultima fraza iar ca mediator va rog sa luati in calcul totul,ce v-am expus mai sus.Va multumesc ca ati avut rabdarea de aciti aceste sfaturi.Ganditi de trei ori cand faceti un lucru.
Veni Vedi Veci (Am venit Am vazut Am invins)