Contractul de muncă este încheiat pentru funcţia/ocupaţia de
programator (v. articolul 17:3.d din Codul muncii). Funcţia/ocupaţia nu reprezintă altceva decât
felul muncii (indicat la articolul 41:3.c), care nu poate fi modificat decât prin acordul părţilor, şi nu printr-o decizie a angajatorului; v. o discuţie interesantă pe aceeaşi temă (doi dintre participanţi se regăsesc şi în prezenta discuţie):
www.avocatnet.ro/content/for...
La încheierea contractului angajatorul avea posibilitatea de a cere informaţii privind pregătirea profesională a salariatului şi de a stabili ca o condiţie de angajare existenţa studiilor superioare de specialitate. După angajare o asemenea cerinţă nu mai poate fi stabilită în lipsa acordului salariatului. Dacă angajatorul consideră că a fost în eroare la încheierea contractului, remediul legal este cel prevăzut pentru eroarea ca viciu de consimţământ (v. articolul 954 din vechiul Cod civil, respectiv, articolul 1.207 şi următoarele, în special 1.208, din noul Cod civil), nu modificarea unilaterală a contractului.
Nici încetarea contractului pentru necorespundere profesională nu este o soluţie, dacă necorespunderea este motivată numai printr-un cod COR presupus nepotrivit studiilor. Riscul este o contestaţie la decizia de concediere, cu şanse mari de câştig pentru salariat. Necorespunderea vizează deficienţe ale pregătirii profesionale, verificate în mod obiectiv, care fac ca salariatul să nu îşi poată îndeplini sarcinile de la locul de muncă. În speţă, chiar dacă nu are studii superioare de specialitate, salariatul poate demonstra aptitudinile cerute funcţiei de programator, pentru care a fost angajat. Sunt mulţi programatori (cunosc personal câţiva) foarte capabili care fie nu au mai terminat facultatea de specialitate, fie au absolvit o facultate diferită ca profil (ex. matematică, ştiinţe economice). A-i încadra pe posturi de
programator ajutor sau
analist ajutor numai pentru că le-ar lipsi diploma este o opţiune neinspirată şi posibil păguboasă pentru angajator.
Cât priveşte invocarea COR, respectiv, a grupei majore 2 pentru a susţine necesitatea studiilor superioare, ca o condiţie, un asemenea argument nu poate sta în picioare la o privire mai atentă asupra legislaţiei. COR a fost adoptată în 1995[1]. În anexa ordinului comun respectiv, partea I, este făcută o descriere detaliată a metodologiei utilizate pentru întocmirea clasificării. În secţiunea I.3 este afişat un tabel conţinând grupele majore şi nivelul de instruire/pregătire (0-4) corespunzător - aceste niveluri nu sunt explicate nicăieri (ex. 1 = şcoală primară; 2 = gimnaziu...). Formularea nu este deloc una normativă (de altfel, un asemenea text nu are nimic de a face cu normele de tehnică legislativă stabilite, e adevărat, mai târziu - v. Legea 24/2000). E numai o descriere a modului de concepere a clasificării, nefiind stabilite obligaţii (ex. la încadrarea în muncă nivelul de studii
trebuie să corespundă strict grupei COR).
COR a fost modificată recent, mai întâi prin reenunţarea grupelor de bază[2], apoi cea a ocupaţiilor (şase caractere)[3]. Deşi vechiul ordin[1] nu a fost explicit abrogat (aşa cum ar fi trebuit, dacă se respectau normele din Legea 24/2000), noua reglementare nu mai preia partea care descrie metodologia folosită în elaborarea clasificării, fiind astfel şi mai clar că acea descriere nu avea un caracter normativ.
Cum profesia/ocupaţia de programator nu se află printre cele reglementate prin vreo legislaţie specială (v. notari, avocaţi, arhitecţi, medici, geodezi...), nu există un temei legal pentru ca unui astfel de salariat să-i fie cerută îndeplinirea unei condiţii privind studiile. Bineînţeles, e opţiunea incontestabilă a angajatorului să stabilească o asemenea condiţie de calificare profesională
înainte de a face angajarea - ceea ce nu se potriveşte situaţiei discutate.
În concluzie, în speţa descrisă de dvs. salariatul are dreptate.
Referinţe:
[1]
OMMPS 138/1995 - OCNS 1.949/1995 privind aprobarea Clasificării ocupaţiilor din România (C.O.R.)
- forma trunchiată, fără anexă -
[ link extern ]
- partea întâi a anexei, cea care conţine metodologia clasificării -
[ link extern ]
- altă sursă pentru anexă:
[ link extern ]
- fişa actului normativ, cu lista de modificări -
[ link extern ]
- altă fişă, ceva mai completă:
[ link extern ]
[2]
HG 1.352/2010 privind aprobarea structurii Clasificării ocupaţiilor din România nivel grupă de bază, conform Clasificării internaţionale standard a ocupaţiilor ISCO 08
[ link extern ]
[3]
OMMFPS 1.832/2011 - OINS 856/2011 privind aprobarea Clasificării ocupaţiilor din România nivel de ocupaţie (şase caractere)
[ link extern ]
(în afara subiectului: lipseşte ocupaţia de
mediator, în sensul Legii 192/2006, nu al relaţiilor publice; în schimb există ocupaţia de
jurisconsult, alături de cea de
consilier juridic...)
"Arc peste timp": :)
-
www.avocatnet.ro/content/for...
-
www.avocatnet.ro/content/for...