Teoria impreviziunii intervine în măsura în care obligaţia contractuală nu mai este susceptibilă de executare întrucât împrejurările în care trebuia executată o fac radical diferită de cea asumată în contract.
Variaţia circumstanţelor şi, prin urmare, noile sarcini ce afectează executarea fac parte din riscul contractual, pe care-l suportă debitorul obligaţiei de executat, în lipsa unei dispoziţii contrare.
ICCJ - Secţia comercială, decizia nr.1122 din 21 februarie 2003
GRESIT !
Paguba pe care o sufera una din partile contractante ca urmare a dezechilibrului grav de valoare care intervine intre prestatiile sale si contraprestatiile celeilalte parti, in cursul executarii contractului, determinat de fluctuatiile monetare, care cel mai adesea consta intr-o inflatie deschisa sau galopanta. ( impreviziune=hardship) Deci debitorul nu se angajeaza in plata unor sume "neprevazute" , nestipulate in contract, care intervin pe aceasta perioada, nu i se poate imputa aceasta "culpa" . Ministerul Public este singurul garant al respectarii
DREPTULUI si
Constitutiei , in Romania, si nu un mecanism de legalizare a ilegalitatii. Astfel obtinerea de venituri prin aceasta impreviziune,
profitul excesiv de oneros, inregistrat de catre o banca , care subliniez nu au fost precizate in contract, vi se par legale ??? Aici e BUBBA : "lipsa dispozitiei contrare" .......
In alta ordine de idei , subliniez ca v-am solicitat jurisprudenta nationala si internationala, in care teoria impreviziunii nu este "viciata" . Atentie la art.1271 din Noul Cod Civil
Articolul 1.271 Impreviziunea.
(1) Părţile sunt ţinute să îşi execute obligaţiile, chiar dacă executarea lor a devenit mai oneroasă, fie datorită creşterii costurilor executării propriei obligaţii, fie datorită scăderii valorii contraprestaţiei.
(2) Cu toate acestea, dacă executarea contractului a devenit excesiv de oneroasă datorită unei schimbări excepţionale a împrejurărilor care ar face vădit injustă obligarea debitorului la executarea obligaţiei, instanţa poate să dispună:
a) adaptarea contractului, pentru a distribui în mod echitabil între părţi pierderile şi beneficiile ce rezultă din schimbarea împrejurărilor;
b) încetarea contractului, la momentul şi în condiţiile pe care le stabileşte.
(3) Dispoziţiile alin. (2) sunt aplicabile numai dacă:
a) schimbarea împrejurărilor a intervenit după încheierea contractului;
b) schimbarea împrejurărilor, precum şi întinderea acesteia nu au fost şi nici nu puteau fi avute în vedere de către debitor, în mod rezonabil, în momentul încheierii contractului;
c) debitorul nu şi-a asumat riscul schimbării împrejurărilor şi nici nu putea fi în mod rezonabil considerat că şi-ar fi asumat acest risc;
d) debitorul a încercat, într-un termen rezonabil şi cu bună-credinţă, negocierea adaptării rezonabile şi echitabile a contractului.