perioada delegarii

Delegarea se poate dispune fragmentat sau printr-o transa de 60 zile in cuprinsul unui interval de 12 luni.In cazul institutiilor publice si regiilor autonome cu specificdeosebit HG nr.1860/2006 stabileste la art.2 din Anexa 1 interdictia fractionarii delegarii prin chemarea nejustificata a salariatului inainte de indeplinirea sarcinilor sau prin fixarea de la inceput a duratei delegarii pe o perioada mai mica decat cea necesara pentru executarea sarcinilor respective.Durata delegarii se stabileste pe yile calendaristice,iar nu lucratoare.
Prelungirea delegarii se poate face pentru perioade succesive de maximum 60 zile,fara sa existe o limita a numarului de prelungiri.Pentru fiecare prelungire este insa obligatoriu acordul salariatului.
Refuzul salariatului pentru prelungirea delegarii nu constituie motiv pentru sanctionarea disciplinara a acestuia.
Daca insa in contractul de individual de munca s-a stipulat o clauza de mobilitate,acordul salariatului este prezumat si deci nu va mai fi necesar la fiecare deplasare.

Art. 44 (1) teza I C.mun. : Delegarea poate fi dispusa pentru o perioada de cel mult 60 de zile calendaristice in 12 luni si se poate prelungi pentru perioade succesive de maximum 60 de zile calendaristice, numai cu acordul salariatului.

Asadar, cele 60 de zile se refera la o durata calendaristica intr-un an = 12 luni ... prin urmare, acestea pot fi consecutive sau cumulate din mai multe perioade de delegare ....

Tocmai fiindca este vorba de zile calendaristice cred ca legea nu include degeaba "o perioada". Altfel, legea excludea "o perioada" si "calendaristice", si spunea direct "pentru cel mult 60 de zile", eventual adauga "lucratoare". Daca ar putea fi fragmentata perioada, atunci angajatorul ar fragmenta cele 60 de zile astfel incat sa fie zile lucratoare nu calendaristice, ceea ce contravine textului de lege.

Mai mult, HG nr.1860/2006 art.2 din Anexa 1 coroboreaza in spiritul textului de lege, sau asa cum a fost intentionata legea.

P.S.
In contextul meu, este util de mentionat ca delegarea se face in scopul muncii nu impotriva muncii asa cum o practica administratia companiei unde lucrez, scopul nefiind munca ci hartuirea. Concluzia este ca legea prevede echitabil relatiile de munca, prin prelungirea la infinit a perioadelor de delegare, fiind evident ca delegarea va fi consimtita de angajat daca angajatorul respecta drepturile angajatului, contractuale. In situatia in care "angajatorul" deja nu respecta CCM (implicit nu acorda indemnizatia de delegare), adica Constitutia Romaniei, Codul Muncii, CIM, este vinovat de starea de fapt.