ICCJ a solutionat recursul in interesul legii privind executarea silita a titlurilor executorii cu privire la drepturile salariale ale personalului bugetar

In sedinta din 16.01.2012, Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul competent să judece recursul in interesul legii, in dosarul nr. 25/2001 a soluţionat un recurs in interesul legii prin care a respins recursul declarat de procurorul general privind aplicarea dispozitiilor art. 1 alin. (1) si (2) din OUG nr. 71/2009, modificată şi completată prin OUG nr. 18/2010 şi OUG nr. 45/2010, in procedura de executare silita a titlurilor executorii avand ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar.

Solutia presupun ca a fost pronuntata pentru considerente asemanatoare celor retinute in Decizia nr. 29/2011 a aceleiasi instante unde sa statuat ca “…pe calea recursului în interesul legii nu este posibil a se statua o concluzie general valabilă de natură a asigura unificarea practicii judiciare, având aptitudinea de a fi aplicată în fiecare cauză aflată pe rolul instanţelor, de vreme ce stabilirea raportului de proporţionalitate este rezultatul aprecierii materialului probator şi a circumstanţelor proprii fiecărei pricini sau a situaţiei de fapt reţinute, fiind aşadar exclusiv o chestiune de aplicare a legii (Convenţia şi jurisprudenţa Curţii Europene, în acest caz).
Pentru a fi legală o soluţie asupra unei sesizări (cum este cea cu recurs în interesul legii), ea trebuie în mod necesar să antreneze efecte legale şi în cazul admiterii şi în cel al respingerii.
Or, dacă s-ar admite ca posibilă soluţionarea printr-o concluzie cu caracter general asupra raportului de proporţionalitate în acest gen de cauze şi astfel s-ar stabili că justul echilibru este afectat sau compromis în toate situaţiile, efectul indirect ar fi similar celui al abrogării legii.
Simetric, dacă s-ar stabili, pe calea recursului în interesul legii, că raportul de proporţionalitate a fost unul rezonabil, just, ar însemna negarea dreptului de acces la instanţă (garantat de art. 6 alin. 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale) pentru fiecare dintre persoanele ce se pretind afectate în mod individual…”

Concluziile ce se pot trage de aici sunt:

- Executarile silite ale unor drepturi salariale ale personalului bugetar pot fi supuse analizei instantelor de executare intrucat revine fiecarei instante dreptul de a evalua ele insele efectele concrete ale unei norme juridice nationale (confirmate ca fiind constitutionale) asupra partilor cauzelor pe care le solutioneaza, parti care invoca incalcari ale drepturilor lor fundamentale prevazute si garantate de Conventia europeana a drepturilor omului.

- Aceleasi instante pot insa sa dispuna reesalonari la plata (uneori de forma prevazuta in OUG nr. 79/2009, modificata).