Indiferent cate zile are dreptul (7) la momentul plecarii angajata trebuie sa restituie banii pt 7 zile CO necuvenite.
Corect este sa ii calculati c.v zilelor CO necuvenite si tot ce iese pe rosu -adica netul de recuperat - si sa inaintati o adresa catre angajata respectiva, iar dumneaei sa depuna banii direct la casierie. Insa dpdv stat salarii nu puteti inainta catre ITM un stat cu Net / Ramas de plata negativ.
Ref. dari - daca veniti cu sume cu minus pt zile CO necuvenite, brutul este diminuat si astfel nu se retin darile de doua ori.
Uzual - angajatorii lasa de obicei de la ei si nu mai cer banii inapoi... retinand eventual atatea zile necuvenite cat se poate in limita ramasului de plata (cat mai aproape de zero)
O zi buna!
luminita_plesca a scris:
Indiferent cate zile are dreptul (7) la momentul plecarii angajata trebuie sa restituie banii pt 7 zile CO necuvenite.
Corect este sa ii calculati c.v zilelor CO necuvenite si tot ce iese pe rosu -adica netul de recuperat - si sa inaintati o
Multumesc de ajutor, problema este ca suntem unitate de stat(vizitata de multe ori de Curtea de Conturi:(), iar contabilul sef nu face asa ceva (adica lucreaza corect ). Nu stiau daca trebuie sa opreasca darile din nou.
Mutumesc inca o data de informatie.
Atunci angajata respectiva va trebui sa restituie banii incasati pt zilele CO necuvenite. Problema cu corectitudinea ramane intrucat statul nu il poti depune la ITM cu valoare rest plata negativa si astfel se ajunge la calcul si depunerea directa in casierie.
nu se intampla des...dar din nefericire se intampla. In cazul Dvs. situatia e destul de fericita, suma de restituit unitatii este relativ mica.
Pentru cele 7 zile de CO necuvenite persoanei i s-au virat contributiile catre stat, prin urmare nu se vor mai retine.
E clar ca recalcularea drepturilor implica un venit brut negativ, contributii de restituit...si per final un venit net negativ.
Relativ la contributii se trimit rectificative anuntand valoarea care trebuia retinuta pentru 21 de zile si nu 28, diferenta trebuie dedusa din contravaloarea contributiilor pentru cele 7 zile de prezenta.
Avand in vedere ca valoarea contributiilor retinute este mai mare decat valoarea contributiilor ce trebui retinuta in prezent, diferenta dintre ele va fi adaugata la venitul brut (si nu scazuta:dubla retinere. Pentru aceasta persoana nu vor mai trimise declaratii cu contributiile pentru cele 7 zile de prezenta, clar). Venitul brut fiind negativ (VB7zileCO>VB7zileprezent) si intotdeauna mai mare decat contributiile catre stat, netul va fi negativ. Se realizeaza retinerea pe cat se poate si diferenta o va depune la casierie.
Eu ridic insa o alta problema:
am eu oare dreptul prin lege (a se vedea art.272-275 din Codul Muncii) sa-i retin intreaga suma reprezentand salariul pentru cele 7 zile lucrate (in acest caz...dar generalizez) si sa nu-i mai dau persoanei nici un ban pe luna respectiva?CItez:
Art. 273, alin(2) "Ratele nu pot fi mai mari de o treime din salariul lunar net, fara a putea depasi impreuna cu celelalte retineri pe care le-ar avea cel in cauza, jumatate din salariul respectiv."
Tare v-as ruga sa ma lamuriti si pe mine in problema aceasta. #-o
Multumesc anticipat
@ irina_gentimir
Nu aveti dreptul sa-i opriti intreg salariul .... Având în vedere exprimarea legiuitorului, legea stabileste cat se poate opri din salariul unui angajat.
În cazul în care contractul individual de muncă încetează înainte ca salariatul să îl fi despăgubit pe angajator şi cel în cauză se încadrează la un alt angajator ori devine funcţionar public, reţinerile din salariu se fac de către noul angajator sau noua instituţie ori autoritate publică, după caz, pe baza titlului executoriu transmis în acest scop de către angajatorul păgubit.
Dacă persoana în cauză nu s-a încadrat în muncă la un alt angajator, în temeiul unui contract individual de muncă ori ca funcţionar public, acoperirea daunei se va face prin urmărirea bunurilor sale, în condiţiile Codului de procedură civilă.
În cazul în care acoperirea prejudiciului prin reţineri lunare din salariu nu se poate face într-un termen de maximum 3 ani de la data la care s-a efectuat prima rată de reţineri, angajatorul se poate adresa executorului judecătoresc în condiţiile Codului de procedură civilă.