Bijuteriile se considera a fi bunuri comune, chiar daca sunt folosite doar de unul dintre soti.
Ar fi bunuri proprii, chiar daca au fost achizitionate din fondurile comune ale sotilor, obiecte de uz personal, cum ar fi bunurile vestimentare, bunurile care servesc in exercitarea profesiei .
De principiu, bunurile de lux se considera a fi bunuri comune comune ale sotilor.
Atat pentru dosarul penal cat si pentru civil mama dvs trebuie sa faca o cerere la baroul din circumscriptia caruia se afla judecatoria si parchetul, pentru a primi aparator din oficiu. Pentru procesul civil va trebui sa duca o adeverinta cu venitul pe ultimele 6 luni.
Dacă partajul nu s.a făcut nici bunurile nu pot fi numite proprii, ele sunt bunuri comune, aparţin ambilor soţi, deci nu putem vorbi de nici un furt. La poliţie/parchet nu i se va desemna un avocat din oficiu, dar dacă doriţi există o reglementare prin care puteţi solicita numirea unui avocat din oficiu oug 51/2008, formulaţi cerere motivată, prin care în temeiul art. 6 lit c solicitaţi să fiţi scutiţi de la plata onorariul avocatului. Ptr a fi admisă o astfel de cerere trebuie să îndepliniţi condiţiile prevăzute de art 8 din acelaşi act normativ. Dar încă o dată vă spun că nu poate fi vorba de furt, atâta vreme cât nu există partaj. Bunurile se prezumă a fi comune, deci cum dovedeşte el că îi aparţin, şi de ce nu ar fi ale mamei dv.stră. ªi de ce ar recunoaşte mama dv.stră că a luat aceste bunuri, are vreo dovadăfostul soţ, cu privire la existenţa acestor bunuri?
Pai si in acest caz ce sens mai are incriminarea art. 210?
Daca bunurile sunt comune, inseamna ca si sotul pagubit are calitatea de coproprietar al bunurilor.
Crinuta, mama dvs sa se apere spunand ca nu doarea decat conservarea bunurilor pana la efectuarea partajului, neavand intentia de a si le insusi .
@legally hai sa discutam putin de dragul... discutiilor.
Daca fata si mama erau in posesia telefoanelor mobile, a bijuteriilor si hardului de la calculator (am inteles ca nu au luat si monitorul), folosindu-le zi de zi considerand ca erau ale lor, mai este furt?
Chiar daca sotul avea calitatea de coproprietar? Adica ce drept avea sotul/tatal sa pastreze anumite lucruri care nu erau practic in posesia lui?
Ma duc mai departe si ma gandesc ca sotia, sa spunem, ar fi luat telefonul mobil al sotului, din posesia lui. Mi se pare ca aici s-ar fi savarsit infractiunea de furt intre soti.