@luxury
Nedemnitatea pentru cazul de calomnie prevăzut în vechiul Cod civil era reglementată astfel:
Articolul 655
Sunt nedemni de a succede şi prin urmare excluşi de la succesiune:
1.Condamnatul pentru că a omorât sau a încercat să omoare pe defunct.
2. Acela care a făcut în contra defunctului o acuzaţie capitală, declarată de judecată calomnioasă.
3.Moştenitorul major care, având cunoştinţă de omorul defunctului, nu a denunţat aceasta justiţiei.
Cât timp pedeapsa cu moartea ("pedeapsa capitală") a fost abolită prin 1990, nici
acuzaţia capitală calomnioasă nu mai există. Aşadar, acest caz de nedemnitate a devenit inaplicabil. Consecinţa e că succesibilul calomnios nu este nedemn pentru respectiva moştenire. Evident, pentru a veni efectiv la moştenire, trebuie să îndeplinească restul condiţiilor legale.
Dacă data morţii este după intrarea în vigoare a noului Cod civil, acesta este aplicabil. În această situaţie se pune problema nedemnităţii judiciare (articolul 959:1.a), în măsura în care calomnia ar fi considerată de instanţă ca o "faptă gravă de violenţă morală". Cum încă nu există practici aşezate în privinţa interpretării acestei noţiuni, e foarte probabil să nu fie aplicabil nici acest caz de nedemnitate.