Diurna in strainatate

Exista doua forme prin care un salariat poate lucra in strainatate: prin delegare sau prin detasare.
Delegarea este de 60 de zile si se poate prelungi cu inca 60 de zile.
ATENTIE ! In cele mai multe tari este nevoie de permis de munca.

Alberto Kurtyan

Art. 44. [durata delegării]
(1) Delegarea poate fi dispusă pentru o perioadă de cel mult 60 de zile şi se poate prelungi, cu acordul salariatului, cu cel mult 60 de zile.
(2) Salariatul delegat are dreptul la plata cheltuielilor de transport şi cazare, precum şi la o indemnizaţie de delegare, în condiţiile prevăzute de lege sau de contractul colectiv de muncă aplicabil.

Art. 45. [detaşarea]
Detaşarea este actul prin care se dispune schimbarea temporară a locului de muncă, din dispoziţia angajatorului, la un alt angajator, în scopul executării unor lucrări în interesul acestuia. În mod excepţional, prin detaşare se poate modifica şi felul muncii, dar numai cu consimţământul scris al salariatului.

Art. 46. [durata detaşării]
(1) Detaşarea poate fi dispusă pe o perioadă de cel mult un an.
(2) În mod excepţional, perioada detaşării poate fi prelungită pentru motive obiective ce impun prezenţa salariatului la angajatorul la care s-a dispus detaşarea, cu acordul ambelor părţi, din 6 în 6 luni.
(3) Salariatul poate refuza detaşarea dispusă de angajatorul său numai în mod excepţional şi pentru motive personale temeinice.
(4) Salariatul detaşat are dreptul la plata cheltuielilor de transport şi cazare, precum şi la o indemnizaţie de detaşare, în condiţiile prevăzute de lege sau de contractul colectiv de muncă aplicabil.

lia19 a scris:

Am si eu o intrebare.Un salariat care este trimis in strainatate pe ce perioada poate primi diurna?care este numarul maxim de zile in care poate primi aceasta diurna?Am inteles ca poate primi diurna pe o perioada maxima de 60 de zile.Si daca salariatul trebuie sa ramana in strainatate 90 de zile cum se procedeaza?M-ar interesa si baza legala.

Personalului trimis în străinătate în condiţiile prezentei hotărâri i se acordă:
A. În străinătate:
a) o indemnizaţie zilnică în valută, denumită în continuare diurnă, în vederea acoperirii cheltuielilor de hrană, a celor mărunte uzuale, precum şi a costului transportului în interiorul localităţii în care îşi desfăşoară activitatea;
b) o sumă zilnică în valută, denumită în continuare plafon de cazare, în limita căreia personalul trebuie să-şi acopere cheltuielile de cazare.
B. În ţară:
a) salariul stabilit potrivit reglementărilor în vigoare, pe toată durata deplasării, în cazul personalului care, pe timpul deplasării în străinătate, îşi menţine calitatea de salariat;
b) o indemnizaţie lunară în lei calculată în raport cu salariul de bază şi sporul de vechime, corespunzător funcţiei şi gradului profesional, în cazul personalului care se deplasează în interesul unităţii trimiţătoare, pentru a participa la cursuri şi stagii de practică şi specializare sau perfecţionare, cu suportarea parţială sau integrală a cheltuielilor de către diferite organizaţii sau alţi parteneri externi, pe o durată care depăşeşte 90 de zile calendaristice şi căruia, pe timpul absenţei din ţară, i se suspendă contractul de muncă, după cum urmează:
- 25% pentru acoperirea cheltuielilor legate de întreţinerea locuinţei;
- 25% pentru fiecare copil sau părinte aflat în întreţinere, potrivit legii, în ţară, precum şi pentru soţul/soţia care nu realizează venituri.
Sumele acordate potrivit prevederilor lit. B.b) nu pot să depăşească 100% din salariul de bază şi sporul de vechime, stabilite prin contractul individual de muncă, actualizate potrivit indexărilor aprobate.
(2) Drepturile prevăzute la alin. (1) lit. B.b) se acordă cu condiţia semnării, de către persoanele în cauză, a unui act adiţional la contractul de muncă, prin care se obligă ca, după întoarcerea în ţară, să lucreze o anumită perioadă în cadrul unităţii trimiţătoare, indiferent de durata deplasării în străinătate.
(H.G. nr. 518 din 1995).