Am si eu o nelamurire. Va dau un exemplu concret in care sunt implicata:
2 persoane ajuta 10 indivizi sa obtina credite bancare prin inmanarea de acte false , cu care cei 10 indivizi sau prezentat la banca si au obtinut credite ulterior.Deci cele 2 persoane au calitatea de complici si celelalte 10 persoane, de autori, care au savarsit fapta cu intentie.
Dupa obtinerea creditelor respective, la sesizarea bancii, a inceput urmarirea penala impotriva celor 12 persoane, care , la intocmirea rechizitoriului, cele 2 persoane , ca si complici la faptele savarsite de cei 10 invinuiti, au fost trimise in judecata pentru complicitate la inselaciune, iar cei 10 invinuiti , care au fost incadrati la infractiunea de inselaciune prev. de art.215 al1,2 si 3 Cp si la art.291 Cp care prev.uz de fals , au fost scosi de sub urmarirea penala si incadrati la art.10 lit b Cpp raportat la art.18.1 Cp si citati in acelasi timp ca si martori la proces.
Ca sa vedeti cat de dreapta e legea noastra si mai ales a celor care o aplica.
1. cum pot fi citati ca si martori in propriul proces , chiar persoanele care au fost invinuite de o infractiune , cand un martor trebuie sa fie o persoana neutra de proces nu implicata activ.
2. cum poate fi trimis in judecata un complice, cand autorul a fost scos de sub urmarirea penala, avand in vedere ca complicele este strans legat de faptele autorului si daca nu exista fapta autorului, nu exista complice.
Iar celor doi complici sau emis chiar si mandate de arestare preventiva in timpul urmarii penale, iar instanta nu sa sesizat de eroarea respectiva si nici avocatii celor doi.
Deci, astept raspunsurile voastre.
Nu este nimic extraordinar in ceea ce ziceti.
Se poate proceda asa fara probleme.
Fapta complicelui poate fi mai grava decat fapta autorilor in acest caz.
Se foloseste audierea persoanelor care au fost invinuite ca martori in aceste situatii.
Am avut destule situatii in care clientii mei se aflau in aceasta situatie fiind invinuiti si chiar le spuneam la procurori ca ii va ajuta in fata instantei daca vor deveni martori.
Nu este foarte surprinzator. Legea reglementeaza si forma participatiei improprii sau imperfecte , la comiterea unei infractiuni. Astfel, este posibil ca un complice sau instigator sa fi comis fapta cu intentie, pe cand autorul fara vuinovatie sau din culpa. Cu alte cuvinte, sa nu existe coeziunea psihica...
Participatia penala improprie (numita si imperfecta), este reglementata in cap. III, t. II, art. 31, C. pen., partea generala. Potrivit legii, ea consta in determinarea, inlesnirea sau ajutarea in orice mod, cu intentie, la savarsirea din culpa de catre o alta persoana, a unei fapte prevazute de legea penala sau in determinarea, inlesnirea sau ajutarea in orice mod, cu intentie, la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala, de catre o persoana care comite acea fapta fara vinovatie. Ea are doua modalitati: participatie cu intentie la o fapta savarsita din culpa (modalitatea intentie culpa, art. 31, ali. 1, C. pen.): si participatie cu intentie la o fapta savarsita fara vinovatie (modalitatea intentie lipsa de vinovatie - art. 31, alin. 2, C. pen.).
Depinde cum au stat lucrurile in concret, caci daca din probatoriu a rezultat ca autorul nu a comis fapta cu intentie, de aceea a fost pedepsit doar complicele.
Userul se refera la faptul ca respectivii sunt vinovati dar au devenit martori in procesul penal.
De aceea este nemultumit.
Un exemplu oarecum asemnator este in dreptul anglo-saxon cand persoana suspecta sau acuzata poate ajuta la arestarea si condamnarea unui persoane mai importanta pentru acuzare si prin negociere intre procuror si avocat se ajunge la asa ceva.
Situatia este asemanatoare doar in ceea ce priveste efectele deoarece o astfel de intelegere nu este permisa intre aparare si acuzare in dreptul nostru desi parchetul poate decide sa le schimbe calitatea invinuitilor in martori chiar daca au comis o infractiune de mai mica importanta.
Adica fostul invinuit devenit ulterior martor nu trebuie sa fie nevinovat neaparat.
eu cred ca este ceva chiar hilar avand in vedere ca ,Martorii sunt persoane straine de proces, care au receptionat si memorat fapte care sunt concludente în rezolvarea unui proces penal, si care le relateaza în instanta de judecata, ajutând-o la stabilirea adevarului.
Deasemeni, circumstantele reale sunt împrejurari care privesc fapta si care, potrivit art. 28, cod penalse rasfrâng asupra tutror participantilor în masura în care le-au cunoscut sau le-au prevazut.
Pentru toti participantii fapta se califica în functie de actiunea sau inactiunea comisa de
autor sau coautor.Daca autorul primeste amenda contraventionala, complicele nu va fi condamnat cu pedeapsa prevazuta pentru infractiune, pentru ca nu poate exista complicitate fara infractiune.
Daca fapta autorului este contraventie si fapta complicelui este tot contraventie.
Faţã de sistemul codului nostru penal - potrivit cãruia actele de complicitate nu
constituie infracţiuni autonome, ci sînt indisolubil legate de cele de autorat, cãrora le sînt
subordonate şi cu care formeazã un întreg , autorii , respectiv cei 10 de invinuiti, fiind scosi de sub urmarirea penala , atunci nici complicele nu poate fi trimis in judecata pentru o fapta care nu mai exista, respectiv facandu-se referire la art.10lit.b1Cpp raportat la art.18.1Cp care
prevede ca ;
- ,,Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, daca prin atingerea minima
adusa uneia din valorile aparate de lege si prin continutul ei concret, fiind lipsita în mod
vadit de importanta, nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni.,,
Deci, prin cele aratate mai sus, daca fapta comisa de cei 10 de invinuiti, ca si autori, nu
constituie infractiune, aplicandu-se cate o amenda administrativa si fapta fiind raportata la
art.18.1 Cp, atunci nici complicele nu poate fi condamnat pentru infractiune, deoarece nu
exista complicitate fara infractiune.
Au savarsit fapta cu intentie, fiind incadrati la art.215 al.1,2 si 3 Cp, desemeni din declaratiile lor reiese faptul ca au cunoscut si prevazut fapta .
Atunci cand o persoana a savarsit o fapta prevazuta de legea penala fara intentie, fiind determinata de o actiune efectuata cu intentie de o alta persoana, cel care a executat fapta trebuie sa fie considerat ca autor imediat, nepedepsibil , iar cel care cu intentie la ajutat trebuie sa fie ca autor mediat, pedepsibil.Ori, in acest caz, se disting clar ca faptele celor 10 invinuiti sunt intentionate,acest lucru rezultand chiar din declaratiile lor.