Da-l pe Unchiu' Ticalos afara! Sterge-l de la intretinere si din viata ta, sinuciderea nereusita este incriminata de Codul Penal, ia-ti un animalut sau o planta, citeste presa si uita-te la stiri, se poate si mai rau decat atat.
>
>O intrebare mai ciudata.
>
>timp de 4 ani, intre varstele de 22 si 26 de ani, am locuit in apartamentul meu impreuna cu o ruda Sa zicem "Unchiul". Unchiul a locuit in apartamentul meu fara nici un statut legal, neavand nici macar contract de chirias.
>
>NOTA BENE: Unchiul este singurul meu mostenitor.
>
>Pana la 26 de ani ignoram aspectele legate de legislatie.
>
>La 23 de ani am avut o depresie, am suferit groaznic si i-am comunicat Unchiului ca sufar si vreau sa ma sinucid.
>Unchiul a avut o reactie animalica: cuvinte vulgare, amenintari.
>toate abuzurile posibile la adresa mea. Viata mea cu Unchiul devenise insuportabila. Ajunsesem sa plang de durere si sa ma tavalesc pe jos, la care Unchiul avea reactii de tipul "Ba nenorocitule", "nu mai boci ba". Simpla prezenta a Unchiului imi producea groaza si greata.
>
>Unchiul mi-a propus de asemenea ca daca intentionez sa ma
>sinucid, atunci sa o fac in afara tarii astfel incat el sa nu aiba probleme. In repetate randuri imi spunea "de ce nu te-ai sinucid pe vremea cand nu stateam eu aici" sau "du-te si fa-o in strainatate" sau "du-te acum si arunca-te de pe bloc, numai sa nu spui ca eu te-am indemnat".
>
>L-am intrebat "ce probleme poate avea el daca ma sinucid eu (in casa mea proprietate personala)?" la care Unchiul a reactionat autoritar si mi-a spus "O sa-ti explic", insa a refuzat sa imi explice. (Abia pe la 25 de ani mi-am dat seama ca legea il obliga sa ma resusciteze daca ma sinucid in aceeasi locuinta cu el).
>
>Unchiul, profitand de ignoranta mea in privinte legale si slabiciunea mea psihologica, a avut o atitudine extrem de cruda si abuziva fata de mine. In repetate randuri m-a indemnat sa ma sinucid, insa altundeva decat in locuinta mea proprietate personala, refuzand sa imi explice de ce nu imi poate permite sa ma sinucid in locuinta mea.
>
>Am martori ca aceasta a fost atitudinea lui.
>
>Acum imi este clar ca el a urmarit sa imi foloseasca durerea si eventuala moarte pentru a imi mosteni apartamentul.
>
>Unchiul pretindea ca nu imi poate permite sa ma sinucid in apartamentul meu din "iubirea" pe care mi-o poarta. (El a instituit un regim abuziv de supraveghere a persoanei mele, menit sa ma impiedice sa ma sinucid).
>
>La insistentele mele de a-mi permite sa ma sinucid in apartamentul meu, Unchiul mi-a raspuns o singura data ca "Da, ma lasa". Eu am si incercat sa ma sinucid atunci (cu somnifere) insa Unchiul m-a resuscitat. Aceasta mi-a produs o durere psihologica enorma.
>
>Unchiul nu a facut insa absolut nici un efort de a ma impiedica sa ma sinucid oriunde altundeva in afara apartamentului meu.
>(De fapt, Unchiul a incercat in permanenta sa ma faca sa cred ca ar fi avut vreun drept civil asupra apartamentului meu).
>Ba chiar imi dadea indicatii de genul "Uite, te poti arunca sub tren acolo, asa si asa...numai nu o fa in casa asta".
>
>Pana pe la 25 de ani, am fost suficient de naiv ca sa il cred. De asemenea, nici nu imi dadeam seama suficient de bine de faptul ca apartamentul in care stateam era proprietatea mea personala si nu a Unchiului.
>
>Nu mi-a comunicat niciodata aspectele juridice. Abia la 26 de ani le-am aflat.
>
>Intrebare: Daca strang martori cu care pot dovedi toate acestea, poate fi Unchiul inculpat? Abuz psihologic, abuz de incredere, tratament degradant si inuman - la ce poate fi incadrat?
Draguto, cauta si puneti ordine in viata, in primul rind adreseaza-te unui psiholog, in ce-l priveste pe individ, obtine un ordin de evacuare, daca sta cu acte in regula, asigurate la un notar , ca-l decazi din orice drept la o eventuala mostenire. Si punete in garda serios din punct de vedere juridic in ce priveste bunurile tale. www.consultantajuridica.home.ro
>
>O intrebare mai ciudata.
>
>timp de 4 ani, intre varstele de 22 si 26 de ani, am locuit in apartamentul meu impreuna cu o ruda Sa zicem "Unchiul". Unchiul a locuit in apartamentul meu fara nici un statut legal, neavand nici macar contract de chirias.
>
>NOTA BENE: Unchiul este singurul meu mostenitor.
>
>Pana la 26 de ani ignoram aspectele legate de legislatie.
>
>La 23 de ani am avut o depresie, am suferit groaznic si i-am comunicat Unchiului ca sufar si vreau sa ma sinucid.
>Unchiul a avut o reactie animalica: cuvinte vulgare, amenintari.
>toate abuzurile posibile la adresa mea. Viata mea cu Unchiul devenise insuportabila. Ajunsesem sa plang de durere si sa ma tavalesc pe jos, la care Unchiul avea reactii de tipul "Ba nenorocitule", "nu mai boci ba". Simpla prezenta a Unchiului imi producea groaza si greata.
>
>Unchiul mi-a propus de asemenea ca daca intentionez sa ma
>sinucid, atunci sa o fac in afara tarii astfel incat el sa nu aiba probleme. In repetate randuri imi spunea "de ce nu te-ai sinucid pe vremea cand nu stateam eu aici" sau "du-te si fa-o in strainatate" sau "du-te acum si arunca-te de pe bloc, numai sa nu spui ca eu te-am indemnat".
>
>L-am intrebat "ce probleme poate avea el daca ma sinucid eu (in casa mea proprietate personala)?" la care Unchiul a reactionat autoritar si mi-a spus "O sa-ti explic", insa a refuzat sa imi explice. (Abia pe la 25 de ani mi-am dat seama ca legea il obliga sa ma resusciteze daca ma sinucid in aceeasi locuinta cu el).
>
>Unchiul, profitand de ignoranta mea in privinte legale si slabiciunea mea psihologica, a avut o atitudine extrem de cruda si abuziva fata de mine. In repetate randuri m-a indemnat sa ma sinucid, insa altundeva decat in locuinta mea proprietate personala, refuzand sa imi explice de ce nu imi poate permite sa ma sinucid in locuinta mea.
>
>Am martori ca aceasta a fost atitudinea lui.
>
>Acum imi este clar ca el a urmarit sa imi foloseasca durerea si eventuala moarte pentru a imi mosteni apartamentul.
>
>Unchiul pretindea ca nu imi poate permite sa ma sinucid in apartamentul meu din "iubirea" pe care mi-o poarta. (El a instituit un regim abuziv de supraveghere a persoanei mele, menit sa ma impiedice sa ma sinucid).
>
>La insistentele mele de a-mi permite sa ma sinucid in apartamentul meu, Unchiul mi-a raspuns o singura data ca "Da, ma lasa". Eu am si incercat sa ma sinucid atunci (cu somnifere) insa Unchiul m-a resuscitat. Aceasta mi-a produs o durere psihologica enorma.
>
>Unchiul nu a facut insa absolut nici un efort de a ma impiedica sa ma sinucid oriunde altundeva in afara apartamentului meu.
>(De fapt, Unchiul a incercat in permanenta sa ma faca sa cred ca ar fi avut vreun drept civil asupra apartamentului meu).
>Ba chiar imi dadea indicatii de genul "Uite, te poti arunca sub tren acolo, asa si asa...numai nu o fa in casa asta".
>
>Pana pe la 25 de ani, am fost suficient de naiv ca sa il cred. De asemenea, nici nu imi dadeam seama suficient de bine de faptul ca apartamentul in care stateam era proprietatea mea personala si nu a Unchiului.
>
>Nu mi-a comunicat niciodata aspectele juridice. Abia la 26 de ani le-am aflat.
>
>Intrebare: Daca strang martori cu care pot dovedi toate acestea, poate fi Unchiul inculpat? Abuz psihologic, abuz de incredere, tratament degradant si inuman - la ce poate fi incadrat?
RAspuns:
1. Nu, sinuciderea nereusita nu e incriminata penal. Chiar atata ignoranta? Oamenii care incearca sa se sinucida si rateaza sunt de obicei considerati bolnavi, si sunt internati o saptamana-doua la psihiatrie, Atita tot. Si la cerere se poate si scapa de asta.
2. Povestea mea nu este reala. Nu am avut un asemenea Unchi. Ma interesa insa doar situatia juridica, ce ar trebui facut intr-un asemenea caz, daca o asemenea persoana precum Unchiul ar putea fi inculpat; si daca da, pentru ce.
Intuitia mea este ca da.
Repet, eu personal nu am avut un asemenea caz, povestea e imaginara. Insa este important, cred, sa discutam si asa ceva, intrucat problema "Abuzului psihologic" este o problema extrem de (si in mod regretabil) underdiscussed.
Dupa parerea mea. Abuzul psihologic poate genera suferinta extrem de grava si durabila - mult mai grava decat "lovirea" insa pedepsirea lui e dificila si incadrarea e, cred, ambigua.
Pe cand in cazul lovirii fizice (de exemplu) se specifica pedepse clare.
CA sa fiu mai clar: un om care te bate, sau doar iti trage un pumn, poate fi (teoretic) chiar bagat la inchisoare pentru asta.
Insa un om care te jigneste, te raneste psihologic in mod sistematic poate fi mult mai greu pedepsit.
Ceea ce e ciudat, intrucat suferinta psihologica poate fi mult mai grava, si lasa urme mult mai grave, decat lovirea fizica.
Argument: de ce violul e pedepsit atat de aspru? In multe cazuri, suferinta fizica pe care violatorul o cauzeaza victimei este minima. Dar suferinta psihica este probabil enorma, intrucat sexualitatea este, in general, un lucru foarte sensibil.
==? lovirea psihologica ar trebui pedepsita la fel de aspru ca si cea fizica. De ce nu e asa? Ce spune legislatia despre asta?
multumiri anticipate
Insist sa primesc un raspuns la intrebarea mea initiala. Repet, nu pretind ca am avut un asemenea unchi, insa vreau sa stiu daca un om care face ceea ce face unchiul din povestea mea poate fi inculpat penal. Parerea mea (intuitiva) este ca da. Adica
un om care exploateaza suferinta si ignoranta juridica a altuia in scopuri egoiste.
(Repet: in povestea mea,
- A locuieste fara contract in locuinta proprietate a lui B, fiind unicul mostenitor al lui B.
- B ii spune lui A ca doreste sa se sinucida din motive de suferinta psihologica (depresie etc)
- B sustine ca doreste sa se sinucida in locuinta sa, unde se afla si A
- B ignora faptul ca A nu are nici un statut legal in locuinta lui B. A il pacaleste pe B sustinand ca ar avea drepturi legale asupra locuintei lui B
- A face totul ca sa il impiedice pe B sa se sinucida in locuinta sa (a lui B), insa pe de alta parte il incurajeaza sa se sinucida in alta tara, in alt loc astfel incat el (A) sa nu aiba probleme personale
-A de asemenea are un comportament brutal, vulgar, violent (ii spune lui B "Ma nenorocitule, du-te si crapa in alta parte ca nu am eu chef de probleme").
- in tot acest timp, A nu il informeaza cu nimic pe B asupra drepturilor sale legale; nu in informeaza ca B ar avea dreptuls sa faca un testament, nici nu il informeaza ca legea nu permite a asista la sinuciderea altuia.
- A nu are nici un mandat legal, de tutore, asupra lui B sau asupra locuintei lui B; nu are nici un statut legal fata de B.
As dori, pe cat posibil, ca un om informat sa imi raspunda daca A poate fi inculpat in acest caz. Mie vinovatia lui A mi se pare evidenta.
Nu sunt un om foarte bine informat,dar am ceva cunostinte de drept(sunt stundenta anul 4 la Universitatea din Bucuresti).In anul 3 am studiat drept penal-partea speciala.Vreau sa zic ca printre infractiunile din codul penal nu am gasit nici un articol care sa faca referire la abuzul psihologic.Despre fapta de a determina o persoana sa se sinucida stiu ca este considerata infractiune si este pedepsita de legea penala.
Nici in codul penal nou nu se vorbeste despre o astfel de infractiune(de abuz psihologic).
Sunt de acord cu tine ca abuzul psihologic ar trebui incriminat ,intr-o viitoare legislatie,avand in vedere consecintele deosebit de grave pe care le poate produce,acest aspect nefiind deloc de neglijat.
Poate par pesimista,dar avand in vedere ca fapte ca dare,luare de mita,trafic de influenta,marturie mincinoasa,etc . desi sunt incriminate de legea penala,nu sunt pedepsite de cele multe ori(90%din cazuri ),mai ai pretentia sa introducem infractiuni noi?