Denumirea oficiala a unei localitati

ORDONANŢÃ Nr. 63 din 29 august 2002
privind atribuirea sau schimbarea de denumiri
ART. 1
(1) Atribuirea sau schimbarea de denumiri pentru unităţi administrativ-teritoriale, precum şi
pentru sate, localităţi componente ale municipiilor şi oraşelor, staţiuni balneoclimaterice şi
staţiuni turistice se face prin lege.
(2) Proiectele de legi sau propunerile legislative privind atribuirea sau schimbarea de
denumiri, potrivit prevederilor alin. (1), se înaintează Parlamentului în vederea adoptării, după
consultarea prealabilă prin referendum, în condiţiile legii, a cetăţenilor din unităţile
administrativ-teritoriale respective.
(3) Referendumul se organizează numai în unitatea administrativ-teritorială sau în
localitatea componentă a cărei denumire urmează a fi schimbată.
ART. 2
Atribuirea sau schimbarea de denumiri, altele decât cele prevăzute la art. 1, se face de către:
a) Guvern, prin hotărâre, pentru instituţii publice şi obiective de interes naţional;
b) autorităţile administraţiei publice centrale, pentru obiective şi instituţii publice pe care le
înfiinţează, precum şi pentru cele care se află în subordinea acestora;
c) consiliile judeţene, prin hotărâre, pentru instituţiile publice şi obiectivele de interes
judeţean, cu avizul consiliului local pe al cărui teritoriu administrativ sunt amplasate instituţiile
şi obiectivele în cauză;
d) consiliile locale, prin hotărâre, pentru parcuri, pieţe, oboare, cartiere, străzi, staţii ale
mijloacelor de transport în comun, precum şi pentru obiective şi instituţii de interes local aflate
în subordinea lor.
ART. 3
(1) Proiectele de hotărâri ale consiliilor judeţene sau locale, având ca obiect atribuirea ca
denumire a unor nume de personalităţi ori evenimente istorice, politice, culturale sau de orice
altă natură ori schimbarea unor astfel de denumiri vor putea fi adoptate numai după ce au fost
analizate şi avizate de comisia de atribuire de denumiri judeţeană, respectiv a municipiului
Bucureşti.
(2) Comisia de atribuire de denumiri este formată din 5 membri, specialişti din domeniile
istoriei, etnografiei, geografiei, lingvisticii sau artei, din care un preşedinte şi un vicepreşedinte.
(3) Componenţa nominală a comisiei de atribuire de denumiri se stabileşte prin ordin al
prefectului.
(4) Secretariatul comisiei de atribuire de denumiri este asigurat prin grija compartimentului
juridic al instituţiei prefectului.
(5) În judeţele în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere de peste
20% din numărul locuitorilor, specialiştii prevăzuţi la alin. (2) vor fi numiţi şi din rândul
minorităţii respective.
(6) *** Abrogat
(7) Comisia de atribuire de denumiri funcţionează în baza regulamentului aprobat prin ordin
al ministrului administraţiei şi internelor.
ART. 4*)
(1) Pentru activitatea desfăşurată în cadrul comisiei prevăzute la art. 3 alin. (2), membrii
acesteia primesc o indemnizaţie de şedinţă.
(2) Cuantumul indemnizaţiei de şedinţă, sursele de constituire a sumelor necesare şi condiţiile
de acordare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Administraţiei
Publice, în termen de 30 de zile de la publicarea prezentei ordonanţe în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
ART. 5
(1) Solicitarea avizului comisiei de atribuire de denumiri, în cazurile prevăzute la art. 3 alin.
(1), este obligatorie. Avizul are caracter consultativ şi se emite cu votul majorităţii membrilor
comisiei, în termen de cel mult 60 de zile de la data solicitării.
(1^1) Avizul comisiei de atribuire de denumiri se semnează de către preşedinte, iar în absenţa
acestuia de către vicepreşedinte şi se comunică prin grija compartimentului juridic al instituţiei
prefectului.
(2) În cazul în care avizul comisiei nu este emis în termenul prevăzut la alin. (1), consiliul
local ori judeţean, după caz, poate adopta hotărârea de atribuire sau schimbare de denumiri şi
în lipsa acestuia.
(3) Hotărârile consiliilor locale şi ale consiliilor judeţene adoptate fără solicitarea avizului
comisiei de atribuire de denumiri sunt nule de drept. Nulitatea se constată de către instanţa de
contencios administrativ, la sesizarea prefectului sau a oricărei persoane interesate.
ART. 6
(1) Ministerul Administraţiei Publice asigură ţinerea evidenţei denumirii unităţilor
administrativ-teritoriale, satelor, localităţilor componente ale municipiilor şi oraşelor, a
staţiunilor balneoclimaterice şi staţiunilor turistice.
(2) Autorităţile administraţiei publice centrale asigură ţinerea evidenţei denumirii instituţiilor
şi obiectivelor aflate în subordinea lor.
(3) Consiliile judeţene, respectiv consiliile locale, asigură ţinerea evidenţei denumirii
instituţiilor şi obiectivelor prevăzute la art. 2 lit. c) şi d), existente pe raza unităţilor
administrativ-teritoriale în care funcţionează.
ART. 7
Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe se abrogă Decretul-lege nr. 100/1990 privind
atribuirea sau schimbarea de denumiri, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.118 din 30 octombrie 1990, precum şi orice alte dispoziţii contrare.

Din cate inteleg denumirea unei localitati nu se poate modifica dupa cum doresc unii sau altii. In acest caz apar automat alte intrebari. Unul din cele mai importante intrebari ar fi legat de documentele emise, spre exemplu un Certificat de Inmatriculare al unei societati, pe care la adresa sediului profesional este trecuta varianta aleasa de cel care l-a completat si anume SÂNMARTIN in loc de cel oficial SÎNMARTIN. Ce se intampla in acest caz cu Certificatul de Inregistrare? Este valabil acel Certificat de Inregistrare?

Denumirea oficiala a localitatii Sînmartin din judetul Bihor se scrie cu î, asa dupa cum reiese din documentele emise de autoritatile locale ale comunei, inclusiv inscriptia de pe frontispiciul cladirii primariei.
Dupa cum se poate constata, atat pe internet cat si in presa scrisa sau audiovizual se foloseste in proportie de peste 90% varianta Sânmartin. Dupa cum reiese din Hotararea 63 din 29 august 2002 acest lucru nu s-ar putea face, doar daca ar exista o lege de modificare a denumirii localitatii, dat fiind ca schimbarea unei litere, in acceptiunea mea este modificarea denumirii. Mentionez ca in momentul de fata nu exista o lege de modificare a denumirii localitatii.
Asadar, doresc sa stiu daca din punct de vedere juridic inlocuirea literei î cu â in denumirea localitatii este o schimbare a denumirii sau nu este o modificare a denumirii.
A-si dori sa stiu de asemenea ce consecinte rezulta din inscriptionarea gresita sau alta decat cea oficiala a denumirii unei localitati pe un act oficial, insemne oficiale, indicatoare de localitate?
Mentionez ca exista un act normativ - HOTÃRÂRE din 10 martie 1993 Prezidiul Academiei Române publicat in MONITORUL OFICIAL nr. 59 din 22 martie 1993, care legifereaza revenirea de la î la â. Legat de aceasta hotarare doresc sa stiu daca este aplicabila in cazul denumirii localitatilor, dat fiind ca in cazul numelor proprii (numele persoanelor) nu se aplica?

Multumesc pentru eventualele raspunsuri!

M-ar fi ajutat macar un raspuns la intrebarile de mai sus.
Spuneti-mi va rog daca aveti cunostinta de existenta unui document legislativ in vigoare in acest moment, asemanatoare cu Legea nr. 2/1968, republicată în 1981/Anexa 1, care contine denumirile tuturor localitatilor din Romania?

Pe certificatele de inmatriculare denumirea localităţii apare aşa cum a fost ea scrisă in actele firmei la inregistrarea sediului social. De 3 ani Registrul Comerţului a primit o baza de date cu localităţile din România de la administratia teritoriala, deci denumirile se aleg din lista si nu se introduc manual de operator. Deci, daca va nemultumeste denumirea localitatii din certificatul de inmatriculare puteti merge la ORCT-ul unde v-ati inregistrat firma, faceti o mentiune de precizare a adresei sediului social, ataşând o adeverinta de la Primaria localitatii cu adresa corecta a sediului social si obtineti un nou certificat de inmatriculare. Toate se fac contra cost. Puteti vedea taxele registrului comertului pe site-ul www.onrc.ro si formalitatile si formularele folosite.