custodie copii

conteaza numai interesul copiilor, cum ati avut fiecare grija de ei si pana acum , cat timp aloca fiecare parinte copiilor etc

Faptul ca sunteti ''sotie denaturata'' nu inseamna ca nu sunteti o mama buna. Trebuie sa plecati de la aceasta premisa si sa nu va lasati coplesita de cereririle sotului.

Sunt 2 aspecte pe care trebuie sa le luati in calcul:

1. DIVORTUL. Care poate fi facut prin acord sau poate fi o lupta prin care sa va scoateti ochii si sa dovediti vina exclusiva a unuia dintre voi. Un razboi pe care copiii il vor resimti cu siguranta ca o tragedie, mai ales ca nu sunt tocmai mici, iar castigul nu va exista in fapt pentru niciunul implicat.

2. EXERCITAREA AUTORITATII PARINTESTI IN COMUN a celor doi minori. Aici, daca niciunul dintre dvs nu a agresat fizic sau psihic copilul, daca nu e alcoolic, drogat sau nu sufera de vreo boala psihica, este REGULA in ceea ce priveste custodia comuna. Nu cred ca legea permite invoieli de genul asupra unui minor iau eu custodie unica si asupra celuilati i-o ofer tatalui. Din punctul meu de vedere si al informatiilor pe care eu le am, veti avea custodie in comun asupra ambilor minori.

In ceea ce priveste domiciliul copiilor ... e mai greu, zic eu si asta depinde foarte mult de cum va aprecia instanta probele pe care le veti avea la dosar. Mai mult ca sigur, cel mare va fi audiat si va fi intrebat cu cine ar vrea sa locuiasca ... Iar in functie de probele administrate in dosar si in functie de cum va evalua instanta situatia dvs, va decide in privinta interesului superior al copiilor ... Asta evident, daca nu veti avea dvs, ca parinti, o invoiala personala pe care o veti prezenta instantei. Ceea ce ar reprezenta varianta optima.

Parerea mea este sa consultati un avocat specializat in dreptul familiei.

Numai bine!

mama2 a scris:

Sunt mai mult decat de acord cu cele de mai sus. Problema unui alt sot si a unei alte sotii nici nu s-ar pune, cel care ar ajunge in aceasta situatie ar parasi domiciliul, dar nu stiu daca partea cu relatiile calde si normale cu tatal ar fi posibile. Cred ca mai degraba tatal ar pune permanent presiune pe ei pentru a obtine diferite informatii din casa, care ulterior ar fi exagerate x 100 si s-ar finaliza cu alte chemari in instanta pentru abuzuri inventate etc orice persoana cu un pic de experienta isi poate da seama la ce ar recurge un om disperat.

Dumneavoastra sunteti cea care cunoaste situatia reala, as fi un lup moralist sa emit pareri vehemente in ceea ce priveste viata privata a unui alt om pe care nu il cunosc personal.
Dar, divortata fiind, stiu cat de greu este sa comunici civilizat cu fostul sot. Dar, sa traiesc cu el sub acelasi acoperis mi se pare imposibil, un real cosmar.... Iar, pentru copilul meu ar fi un stres permanent sa asiste la tensiunile dintre noi. Prin "relatii calde" ma refeream strict la legatura cu copiii, nu la relatiile cu dumneavoastra. Eu am divortat in octombrie, am parerea pe care o am despre fostul meu sot, dar, trebuie sa tin cont ca este tatal fetitei si nu pot interveni in relatia lor doar in masura in care este afectata siguranta fizica ori psihica a copilului. Fostul meu sot are dreptul la doua wekendu-uri pe luna, dar, niciodata nu a aplicat aceasta solicitare ... proprie. In fapt, se intalneste, de doua ori pe luna, sambata, cate trei ore. Mai mult, mai nou isi aduce si iubita la aceste intalniri. Personal cred ca fetita ar merita ca macar aceste ore sa fie doar cu el, dar, nu am cum sa il oblig, iar scandal nu fac, afecteaza prea tare copilul. De Paste, au venit amandoi la intalnirea cu fetita - de opt ani - i-au adus un ou care s-a spart, au mers la un film, iar fetita a izbucnit in plans cand a ajuns acasa pentru ca nu i-au adus niciun cadou. Dupa o discutie cu mine i-a cumparat, saptamana urmatoare, poseta pe care fetita si-o dorea. Nu am cum sa schimb realitatea, nu pot decat sa nu ii fur copilului putinul pe care il mai are de la tatal sau. Stiu ca o iubeste, chiar daca eu nu as mai suporta nici macar o secunda alaturi de el.

Inteleg perfect situatia descrisa, m-am aflat si eu copil fiind intr-o situatie relativ similara. Parinti divortati, la o varsta foarte frageda a mea, nu am amintiri cu el in casa. Aici insa discutam despre doi copii, baiat si fata, pe care desi eu as dor sa ii pastrez impreuna, nu intampin aceasta atitudine si din partea tatalui. Intrebat de instanta (are peste 10 ani) copilul va spune cu siguranta ca vrea sa mearga cu tatal (pentru ca situatia ii este prezentata ca o aventura pe insula comorilor), desi poate in adancul sufletului lui el nu ar vrea sa schimbe nimic.
In cazul fetitei, situatia se pune altfel, e fata e mai greu de despartit de mama ...
Pe de alta parte in casa, dupa atatia ani de de despartire propriu-zisa, situatia nu este una de razboi ci de ignorare reciproca, agravata (situatia) de presiunea pe care tatal o pune asupra fiului, lucru care in trecut nu se intampla....
... :) Daca este adevarat ca nu ni se da mai mult decat putem duce atunci ar trebui ca pana la urma totul sa se termine cu bine ... Marea mea dilema este: copii despartiti = o tragedie sau = o problema care cu tact si atentie poate fi rezolvata?

Va puteti raporta la desfacerea casatoriei din culpa comuna, fara motivarea hotararii judecatoresti.

Daca paratul este de acord cu aceasta modalitate pentru desfacerea casatortiei , instanta de judecata va lua act de manifestarea de vointa in acest sens , fara a detalia motivele care au condus la ruptura relatiei maritale.

In ceea ce priveste exercitarea autoritatii parintesti fata de cei doi copii minori, instanta de judecata va avea in vedere principiului preeminentei interesului superior al minorului.


Asadar, analizand conditile materiale si afective oferite de catre parinti, prin prisma materialului probator, autoritatea parinteasca va putea fi exercitata de catre ambii parinti, sau , in situatii de exceptie , numai de catre unul dintre acestia.


Autoritatea parinteasca poate fi exercitata numai de catre dumneavoastra daca sotul dumneavoastra a nesocotit grav atributiile parentale, sufera de o boala psihica prin care ar putea periclita buna crestere si dezvoltarea a copiilor minori sau are anumite comportamente abuzive din punct de vedere emotional .


Odata ce cu stabilirea modului in care va fi exercitata autoritatea parinteasca , instanta de judecata , la cererea paratului reconvenient va putea preciza modul in care s-ar pastra legatura cu proprii copii , printr-un program de vizitare.

Conform legii 272/2004 , programul de vizitare va fi unul acord cu interesul superior al copiilor, derulat in intervale de timp determinate.

Va fi explicitata modalitatea in care va fi petrecut timpul cu cei doi copii , daca se vor petrece vacantele in anumite locatii, daca este necesara prezenta anumitor persoana la momentul cand tatal este prezent in viata copiilor.

Plata pensiei de intretinere este raportata la venitul net obtinut sau la salariul minim pe economia nationala, in cazul in care nu este realizata nicio suma de bani ce prezinta caracter de continuitate.


De principiu, autoritatea parinteasca este exercitata de ambii parinti , iar domiciliul copilului este stabilit la unul dintre ei.

Divortul poate fi desfacut si din culpa exclusiva a sotului care se face vinovat de deteriorarea relatiei de cuplu, putand fi cerute daune pentru actele de infidelitate.



Succes.