spete-drepturile omului

Va rog sa ma ajutati sa rezolv spetele urmatoare
SPEŢA NR. 1

Dnul C. Borozov este editorul şi redactorul-şef al unui ziar din Molozest, capitala statului Vivandia. În statul Vivandia, majoritatea populaţiei este de religie finisană. În această publicaţie apare un articol al unui ziarist, angajat al ziarului, în care, după ce sunt menţionate pericolul integrismului religios finisan şi un act terorist sângeros săvârşi de membri ai acestei religii, sunt criticate autorităţile statului pentru violarea drepturilor omului, pentru situaţia politică generală şi sunt chemaţi muncitorii şi studenţii la o grevă generală şi la o rezistenţă generală în stradă.

Printr-o hotărâre judecătorească adoptată prin procedură de urgenţă, respectivul număr al ziarului este confiscat. De asemenea, dl. Borozov, în calitate de editor şi redactor-şef, este condamnat penal de o curte de siguranţă a statului, înfiinţată ad-hoc, pentru incitare la ură şi ostilitate, la închisoare şi amendă penală.

În închisoare, Borozov este ţinut într.o celulă izolată, unde nu are nici un fel de contact cu ceilalţi deţinuţi, nici acces la presă sau la alte materiale informative, pe motiv că prezintă un pericol crescut. De asemenea, bolnav de o maladie oculară, i se întârzie cu 2 săptămâni acordarea tratamentului zilnic necesar, după terminarea dozei pe care o avea la el în momentul intrării în închisoare. Acest fapt duce la agravarea maladiei şi la pierderea parţială a vederii unui ochi.

Întrebări:

1. Care sunt articolele din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului pe care şi-ar putea întemeia dl. Borozov cererea adresată Curţii?

2. Cum aţi argumenta pe fond, dacă aţi fi avocatul dlui. Borozov?


SPEŢA NR. 2

A.C. şi M.N., cetăţeni britanici, au vârsta de 18 ani şi sunt frate şi soră. În procedurile angajate în faţa instanţelor naţionale, proceduri încheiate cu hotărâri în defavoarea lor, au afirmat că, în timpul minorităţii, au fost agresaţi de prietenul mamei lor, devenit ulterior soţul acesteia. În plus, au fost împiedicaţi timp de mai multe luni să meargă la şcoală şi au fost folosiţi ca muncitori la o fabrică clandestină de pielărie, aparţinând soţului mamei.

Discuţiile avute de ei cu lucrători ai serviciilor sociale de protecţie a minorilor au rămas fără urmări. Ulterior, la plângerea unei rude, soţul mamei recunoaşte faptele şi este condamnat penal pentru mai multe infracţiuni de viol şi corupere de minori, inclusiv asupra celor 2. Cei doi au încercat, ulterior, să angajeze o acţiune prin care să angajeze răspunderea serviciilor sociale, cărora le reproşaseră faptul de a nu-i fi protejat în timpul minorităţii.

Întrebări şi cerinţe:

1. Identificaţi, cu argumente, posibilele capete de cerere ale reclamanţilor A.C. şi M.N. în faţa Curţii de la Strasbourg.

2. Ce argumente ar putea aduce statul în favoarea lui?

3. Ce argumente ar putea aduce reclamanţii?