Nu consider că ar fi vorba despre infracţiunea de tulburare de poseie, din motivele pe care le voi expune mai jos.
Părerea mea este că acţiunile acelor vecini constituie ceea ce se cheamă abuz de drept.
Fiind vorba despre un drept de proprietate asupra spaţiilor comune din clădirile cu mai multe etaje şi apartamente, terasele se consideră a fi spaţiu comun şi ca atare putând fi folosit în comun de către coproprietari.
Conform legii, sunt considerate părţi comune:
-terenul pe care se află clădirea, compus atât din suprafaţa construită,
cât şi din cea neconstruită necesară, potrivit naturii sau destinaţiei
construcţiei, pentru a asigura exploatarea normală a acesteia; pentru
eventuala suprafaţă excedentară proprietarii sunt titularii unei
coproprietăţi obişnuite;
- fundaţia, curtea interioară, structura, structura de rezistenţă, pereţii
perimetrali şi despărţitori dintre proprietăţi şi/sau spaţiile comune,
acoperişul,
terasele, scările şi casa scărilor, holurile, pivniţele şi
subsolurile necompartimentate, rezervoarele de apă, centralele
termice proprii şi ascensoarele;
- instalaţiile de apă şi canalizare, electrice, de telecomunicaţii, de
încălzire şi de gaze de la branşament/racord până la punctul de
distribuţie către părţile aflate în proprietate exclusivă, canalele
pluviale, paratrăsnetele, antenele colective, precum şi alte asemenea
părţi;
-alte bunuri care, potrivit legii sau voinţei părţilor, sunt în folosinţă
comună.
-coşurile de fum şi de aerisire, precum şi spaţiile pentru spălătorii şi
uscătorii sunt considerate părţi comune exclusiv pentru coproprietarii
care utilizează aceste utilităţi în conformitate cu proiectul clădirii;
Referitor la întrebarea dvs. dacă s-ar putea atribui soacrei dvs. întreaga terasă, legea spune că:
părţile comune pot fi atribuite coproprietarilor în folosinţă exclusivă numai dacă prin aceasta nu sunt lezate drepturile celorlalţi coproprietari, cu acordul a două treimi din numărul coproprietarilor şi al cotelor-părţi sau de către adunarea generală a asociaţiei de proprietari, acolo unde există, cu aceeaşi majoritate;
- înstrăinarea sau ipotecarea cotei-părţi nu se va putea face decât odată cu dreptul asupra spaţiului care constituie bunul principal;
încetarea destinaţiei de folosinţă comună pentru părţile comune din clădirile cu mai multe etaje sau apartamente se poate hotărî motivat cu o majoritate de două treimi din numărul coproprietarilor, încetarea destinaţiei de folosinţă comună pentru aceste părţi făcându-se prin hotărâre a adunării generale
Revenind, consider că vecinii dvs. cunosc legea şi ştiu că nu pot fi împiedicaţi să se aşeze pe terasă .La fel de bine ştiu şi faptul că n-au dreptul să stânjenească dreptul de proprietate al vecinilor lor, însă , după cum şi dvs. afirmaţi, au ca scop şicanarea şi speră că în acest fel vor putea achiziţiona şi restul apartamentelor din clădire.
Însă, exercitarea unui drept va fi considerată abuzivă atunci când dreptul nu este utilizat în vederea realizării finalităţii sale, ci cu intenţia de a vătăma o altă persoană sau contrar bunei-credinţe.
Art. 14 Noul cod civil -Buna-credinţă:
(1) Orice persoană fizică sau persoană juridică trebuie să îşi exercite drepturile şi să îşi execute obligaţiile civile cu bună-credinţă, în acord cu ordinea publică şi bunele moravuri.
(2) Buna-credinţă se prezumă până la proba contrară.
Prin dispoziţiile Noului cod civil se sancţionează abuzul de drept:
Art. 15- Abuzul de drept:
Niciun drept nu poate fi exercitat în scopul de a vătăma sau păgubi pe altul ori într-un mod excesiv şi nerezonabil, contrar bunei-credinţe.
Puteţi demara o acţiune civilă , prin care să solicitaţi încetarea acelor acţiuni şicanatoare şi menite a încălca dreptul de proprietate al soacrei dvs., şi totodată puteţi solicita plata unod despăgubiri . Va trebui să vă probaţi temeinic acţiunea.
Ori dec câte ori se întâmplă aşa ceva , apelaţi la agenţii de poliţie, poliţia de proximitate, pentru a constata faptele şi a le aplica amenzi. Toate aceste solicitaări şi intervenţii ale agenţilor vor putea fi folosite şi ca probe în procesul civil.