Legea 24 din 27 martie 2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea
actelor normative
Publicat in Monitorul Oficial nr. 139 din 31 martie 2000
Emitent: Parlamentul
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
CAPITOLUL I: Dispozitii generale
Activitatea de legiferare
Art. 1
(1) Reglementarea relatiilor sociale prin lege si prin celelalte categorii de acte normative se
realizeaza cu respectarea principiilor generale de legiferare proprii sistemului dreptului
romanesc.
(2) Actele normative se initiaza, se elaboreaza, se adopta si se aplica in conformitate cu
prevederile Constitutiei Romaniei, cu dispozitiile prezentei legi, precum si cu principiile
ordinii de drept.
Tehnica legislativa
Art. 2
(1) Tehnica legislativa asigura sistematizarea, unificarea si coordonarea legislatiei, forma si
modul de sistematizare a continutului acestuia, procedeele tehnice privind precum si
continutul si forma juridica adecvate pentru fiecare act normativ.
(2) Normele de tehnica legislativa definesc partile constitutive ale actului normativ, structura
modificarea, completarea, abrogarea, publicarea si republicarea actelor normative, precum si
limbajul si stilul actului normativ.
Respectarea normelor de tehnica legislativa
Art. 3
(1) Normele de tehnica legislativa sunt obligatorii la elaborarea proiectelor de lege si a
propunerilor legislative, in cadrul exercitarii initiativei legislative, la elaborarea si adoptarea
ordonantelor si hotararilor Guvernului, precum si la elaborarea si adoptarea actelor normative
ale autoritatilor administrative autonome.
(2) Normele de tehnica legislativa se aplica, in mod corespunzator, si la elaborarea si
adoptarea proiectelor de ordine, instructiuni si de alte acte normative emise de conducatorii
organelor administratiei publice centrale de specialitate, precum si la elaborarea si adoptarea
actelor cu caracter normativ emise de autoritatile administratiei publice locale.
Ierarhia actelor normative
Art. 4
(1) Actele normative se elaboreaza in functie de ierarhia lor, de categoria acestora si de
autoritatea publica competenta sa le adopte.
(2) Categoriile de acte - normative si normele de competenta privind adoptarea acestora sunt
stabilite prin Constitutie si prin celelalte legi.
(3) Actele normative date in executarea legilor, ordonantelor sau a hotararilor Guvernului se
emit in limitele si potrivit normelor care le ordona.
Initierea actelor normative
Art. 5
(1) Proiectele de legi se elaboreaza ca urmare a exercitarii, potrivit Constitutiei, a dreptului de
initiativa legislativa.
(2) Proiectele celorlalte categorii de acte normative se elaboreaza de autoritatile competente
sa le initieze, potrivit legii.
Continutul si fundamentarea solutiilor legislative
Art. 6
(1) Proiectul de act normativ trebuie sa instituie reguli necesare, suficiente si posibile care sa
conduca la o cat mai mare stabilitate si eficienta legislativa. Solutiile pe care le cuprinde
trebuie sa fie temeinic fundamentate, luandu-se in considerare interesul social, politica
legislativa a statului roman si cerintele corelarii cu ansamblul reglementarilor interne, precum
si ale armonizarii legislatiei nationale cu legislatia comunitara si cu tratatele internationale la
care Romania este parte.
(2) Pentru fundamentarea noii reglementari se va porni de la dezideratele sociale prezente si
de perspectiva, precum si de la insuficientele legislatiei in vigoare.
(3) Proiectele de acte normative se supun spre adoptare insotite de o expunere de motive, o
nota de fundamentare sau un referat de aprobare.
Forma de redactare a actelor normative
Art. 7
(1) Proiectele de legi, propunerile legislative si celelalte proiecte de acte normative se
redacteaza in forma prescriptiva proprie normelor juridice.
(2) Prin modul de exprimare actul normativ trebuie sa asigure dispozitiilor sale un caracter
obligatoriu.
(3) Dispozitiile cuprinse in actul normativ pot fi, dupa caz, imperative, supletive, permisive,
alternative, derogatorii, facultative, tranzitorii, temporare, de recomandare sau altele
asemenea;
aceste situatii trebuie sa rezulte expres din redactarea normelor.
(4) Textul legislativ trebuie sa fie formulat clar, fluent si inteligibil, fara dificultati sintactice
si pasaje obscure sau echivoce. Nu se folosesc termeni cu incarcatura afectiva. Forma si
estetica exprimarii nu trebuie sa prejudicieze stilul juridic, precizia si claritatea dispozitiilor.
Avizarea proiectelor
Art. 8
(1) In cazurile prevazute de lege "in faza de elaborare a proiectelor de acte normative
initiatorul trebuie sa solicite avizul autoritatilor interesate in aplicarea acestora, in functie de
obiectul reglementarii.
(2) Dupa elaborarea lor si incheierea procedurii de avizare prevazute la alin. (1), proiectele de
legi, propunerile legislative, precum si proiectele de ordonante si de hotarari cu caracter
normativ ale Guvernului se supun in mod obligatoriu avizarii Consiliului Legislativ.
(3) Procedura de avizare si obiectul avizului Consiliului Legislativ sunt prevazute in legea sa
organica si in regulamentul sau de organizare si functionare.
Avizul Consiliului Legislativ
Art. 9
(1) Avizul Consiliului Legislativ se formuleaza si se transmite in scris. El poate fi: favorabil,
favorabil cu obiectii sau propuneri ori negativ.
(2) Avizele favorabile care cuprind obiectii sau propuneri, precum si cele negative se
motiveaza si pot fi insotite de documentele sau de informatiile pe care se sprijina.
(3).Avizul Consiliului Legislativ este un aviz de specialitate si are caracter consultativ.
(4) Observatiile si propunerile Consiliului Legislativ privind respectarea normelor de tehnica
legislativa vor fi avute in vedere la definitivarea. proiectului de act normativ. Neacceptarea
acestora trebuie motivata in cuprinsul actului de prezentare a proiectului sau intr-o nota
insotitoare.
Publicarea actelor normative
Art. 10
(1) In vederea intrarii lor in vigoare legile si celelalte acte normative adoptate de Parlament,
ordonantele si hotararile Guvernului, actele normative ale autoritatilor administrative
autonome, precum si ordinele, instructiunile si alte acte normative emise de organele
administratiei publice centrale de specialitate se publica in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I.
(2) Legile se publica imediat dupa promulgare, insotite de actul prin care au fost promulgate.
Celelalte acte cu caracter normativ, adoptate de Parlament, se publica sub semnatura
presedintilor celor doua Camere.
(3) Ordonantele si hotararile Guvernului se publica numai dupa ce au fost semnate de primulministru
si contrasemnate de ministrii care au obligatia sa le puna in executare.
(4) Celelalte acte normative se publica dupa ce au fost semnate de emitent.
CAPITOLUL II: Sistematizarea si unificarea legislatiei
Integrarea proiectului in ansamblul legislatiei
Art. 11
Actul normativ trebuie sa se integreze organic in sistemul legislatiei, scop in care:
a) proiectul de act normativ trebuie corelat cu prevederile actelor normative de nivel superior
sau de acelasi nivel, cu care se afla in conexiune;
b) proiectul de act normativ, intocmit pe baza unui act de nivel superior, nu poate depasi
limitele competentei instituite prin acel act si nici nu poate contraveni principiilor si
dispozitiilor acestuia;
c) proiectul de act normativ trebuie sa. fie corelat cu reglementarile comunitare si cu tratatele
internationale la care Romania este parte.
Unicitatea reglementarii in materie
Art. 12
(1) Reglementarile de acelasi nivel si avand acelasi obiect se cuprind, de regula, intr-un
singur act normativ.
(2) Un act normativ poate cuprinde reglementari si din alte materii conexe numai in masura
in care sunt indispensabile realizarii scopului urmarit prin acest act.
Reglementari speciale si derogatorii
Art. 13
(1) O reglementare din aceeasi materie si de acelasi nivel poate fi cuprinsa intr-un alt act
normativ, daca are caracter special fata de actul ce cuprinde reglementarea generala in
materie.
(2) Caracterul special al unei reglementari se determina in functie de obiectul acesteia,
circumstantiat la anumite categorii de situatii, si de specificul solutiilor legislative pe care le
instituie.
(3) Reglementarea este derogatorie daca solutiile legislative referitoare la o situatie anume
determinata cuprind norme diferite in raport cu reglementarea-cadru in materie, aceasta din
urma pastrandu-si caracterul sau general obligatoriu pentru toate celelalte cazuri.
Evitarea paralelismelor
Art. 14
(1) In procesul de legiferare trebuie evitata instituirea acelorasi reglementari in doua sau mai
multe acte normative. Pentru sublinierea unor conexiuni legislative se utilizeaza norma de
trimitere.
(2) In cazul existentei unor paralelisme acestora vor fi inlaturate fie prin abrogare, fie prin
concentrarea materiei in reglementari unice.
(3) Se supun procesului de concentrare in reglementari unice si reglementarile din aceeasi
materie dispersate in legislatia in vigoare.
(4) Intr-un act normativ emis pe baza si in executarea altui act normativ de nivel superior nu
se utilizeaza reproducerea unor dispozitii din actul superior, fiind recomandabila numai
indicarea textelor de referinta. In asemenea cazuri preluarea unor norme in actul inferior poate
fi facuta numai pentru dezvoltarea ori detalierea solutiilor din actul de baza.
Asanarea legislatiei
Art. 15
In vederea asanarii legislatiei active, in procesul de elaborare a proiectelor de acte normative
se va urmari abrogarea expresa a dispozitiilor legale cazute in desuetudine sau care
inregistreaza aspecte de contradictorialitate cu reglementarea preconizata.
Sistematizarea si concentrarea legislatiei in coduri
Art. 16
In vederea sistematizarii si concentrarii legislatiei, reglementarile dintr-un anumit domeniu
sau dintr-o anumita ramura de drept, subordonate unor principii comune, pot fi reunite intr-o
structura unitara, sub forma de coduri.
Incorporarea actelor normative in codexuri pe materii.
Art. 17
(1) Pe masura consolidarii sistemului legislativ, reglementarile legale in vigoare privind
acelasi domeniu sau domenii conexe, cuprinse in legi, ordonante si hotarari ale Guvernului,
pot fi incorporate prin alaturarea textelor acestora intr-o structura omogena, prezentata sub
forma de codex, care sa inlesneasca cunoasterea si aplicarea lor.
(2) Codexul se elaboreaza de Consiliul Legislativ, cu aprobarea prealabila a birourilor
permanente ale celor doua Camere ale Parlamentului.
(3) Consiliul Legislativ stabileste denumirea actului rezultat din incorporare, structura si
succesiunea dispozitiilor legale avute in vedere, cu specificarea actelor normative din care
provin si a elementelor necesare de identificare. In cadrul operatiunii de incorporare in
codexuri actele normative incluse vor fi prezentate prin luarea in considerare a tuturor
modificarilor si completarilor ulterioare, a abrogarilor partiale, exprese ori implicite, precum
si prin actualizarea denumirilor institutiilor si localitatilor.
CAPITOLUL III: Elaborarea actelor normative
SECTIUNEA 1: Documentarea
Activitatea de documentare
Art. 18
(1) Elaborarea proiectelor de acte normative va fi precedata, in functie de importanta si de
complexitatea acestora, de o activitate de documentare si analiza stiintifica, pentru
cunoasterea temeinica a realitatilor economico-sociale care urmeaza sa fie reglementate, a
istoricului legislatiei din acest domeniu, precum si a unor reglementari similare din legislatia
straina.
(2) Initiatorii proiectelor de acte normative pot solicita, pentru documentarea lor legislativa,
informatii suplimentare de la Consiliul Legislativ.
Jurisprudenta si doctrina juridica
Art. 19
In activitatea de documentare pentru fundamentarea proiectului de act normativ se vor
examina practica Curtii Constitutionale in acel domeniu, practica instantelor judecatoresti in
aplicarea reglementarilor in vigoare; precum si doctrina juridica in materie.
Raportul cu legislatia comunitara si cu tratatele
internationale
Art. 20
Pentru stabilirea solutiilor legislative preconizate prin noua reglementare se vor examina si
vor fi avute in vedere reglementarile comunitare in materie, precum si prevederile cuprinse in
tratatele internationale la care Romania este parte. Solutiile legislative cuprinse in proiectul de
act normativ trebuie sa fie compatibile cu aceste acte internationale. Daca este cazul, se vor
face propuneri de modificare sau de completare a actelor normative interne ale caror dispozitii
nu sunt armonizate cu ale actelor internationale in cauza.
SECTIUNEA a 2-a: Alegerea solutiilor legislative si definirea conceptelor.
Stabilirea solutiilor legislative
Art. 21
(1) Pentru alegerea unor solutii judicioase si durabile se pot elabora mai multe variante
posibile, evaluandu-se efectele previzibile ale solutiilor preconizate.
(2) Solutiile legislative avute in vedere trebuie sa prezinte suplete pentru a realiza imbinarea
caracterului de stabilitate a reglementarii cu cerintele de perspectiva ale dezvoltarii sociale.
Sfera de cuprindere a solutiilor preconizate
Art. 22
(1) Solutiile legislative preconizate prin proiectul de act normativ trebuie sa acopere intreaga
problematica a relatiilor sociale ce reprezinta obiectul de reglementare pentru a se evita
lacunelelegislative.
(2) Pentru ca solutiile sa fie pe deplin acoperitoare se vor lua in considerare diferitele ipoteze
ce se pot ivi in activitatea de aplicare a actului normativ, folosindu-se fie enumerarea
situatiilor avute in vedere, fie formulari sintetice sau formulari-cadru de principiu, aplicabile
oricaror situatii posibile.
Determinarea conceptelor si notiunilor
Art. 23
In cadrul solutiilor legislative preconizate trebuie sa se realizeze o configurare explicita a
conceptelor si notiunilor folosite in noua reglementare, care au un alt inteles decat cel comun,
pentru a se asigura astfel intelegerea lor corecta si a se evita interpretarile gresite.
Solutii pentru situatii tranzitorii
Art. 24
Proiectul de act normativ trebuie sa cuprinda solutii legislative pentru situatii tranzitorii, in
cazul in care prin noua reglementare sunt afectate raporturi sau situatii juridice nascute sub
vechea reglementare, dar care nu si-au produs in intregime efectele pana la data intrarii in
vigoare a noii reglementari.
SECTIUNEA a 3-a: Elaborarea codurilor si a altor legi complexe
Teze prealabile
Art. 25
(1) In cazul proiectelor de coduri sau al altor legi complexe, anume determinate, la initiativa
Parlamentului ori a Guvernului se pot constitui la Consiliul Legislativ sau sub coordonarea
acestuia comisii de specialitate pentru elaborarea proiectelor respective.
(2) In cazul proiectelor de coduri si al altor legi complexe, care intereseaza domeniul de
activitate al justitiei, comisiile de elaborare se instituie de Ministerul Justitiei. In componenta
comisiei constituite seinclude un reprezentant al Consiliului Legislativ, desemnat de
presedintele acestuia.
(3) Comisiile de specialitate vor intocmi, pe baza unor studii si documentari stiintifice, teze
prealabile care sareflecte conceptia generala, principiile, noile orientari si principalele solutii
ale reglementarilor preconizate.
(4) Inainte de definitivarea tezelor, concluziile studiilor, cuprinzand liniile directoare ale
conceptiei deansamblu a: viitoarei reglementari, se inainteaza, pentru exprimarea punctului de
vedere, ministerelor sicelorlalte autoritati publice interesate.
Aprobarea tezelor prealabile
Art. 26
Tezele prealabile, definitivate potrivit prevederilor art. 25, se supun aprobarii Guvernului.
Dupa aprobareatezelor de catre Guvern comisia de elaborare va proceda la redactarea textului
viitorului act normativ.
Adoptarea codurilor si a legilor complexe
Art. 27
Proiectul de act normativ intocmit in conditiile prevazute la art. 25 si 26, insotit de un raport,
va fi inaintatParlamentului sau, dupa caz, Guvernului, pentru declansarea procedurii
legislative.
SECTIUNEA a 4-a: Motivarea proiectelor de acte normative
Instrumentele de prezentare si motivare
Art. 28
(1) Proiectele de acte normative trebuie insotite de urmatoarele documente de motivare:
a) expuneri de motive - in cazul proiectelor de legi si al propunerilor legislative;
b) note de fundamentare - in cazul ordonantelor si al hotararilor Guvernului; ordonantele care
trebuie supuse aprobarii Parlamentului, potrivit legii de abilitare, precum si ordonantele de
urgentase transmit Parlamentului insotite de expunerea de motive la proiectul legii de
aprobare a acestora;
c) referate de aprobare - pentru celelalte acte normative.
(2) Expunerile de motive, notele de fundamentare si referatele de aprobare constituie
instrumentelede prezentare si motivare ale noilor reglementari propuse.
Cuprinsul motivarii
Art. 29
(1) Motivarea actelor normative se refera, in principal, la:
a) cerintele care reclama interventia normativa, cu referire speciala la insuficientele
reglementarilorin vigoare, la existenta unor neconcordante legislative sau a unui vid legislativ;
b) principiile de baza si finalitatea reglementarii propuse, cu evidentierea elementelor noi;
c) efectele avute in vedere, in functie de obiectul reglementarii;
d) implicatiile pe care noua reglementare le are asupra legislatiei in vigoare;
e) implicatiile asupra legislatiei interne, in. cazul ratificarii sau. aprobarii unor tratate ori
acorduriinternationale, precum si masurile de adaptare necesare;
f) fazele parcurse in pregatirea proiectului si rezultatele obtinute, evidentiindu-se studiile,
cercetarile, evaluarile statistice, specialistii consultatii, preocuparile de armonizare legislativa;
g) pentru ordonantele de urgenta vor fi prezentate distinct imprejurarile obiective si stringente
ce au determinat cazul exceptional care justifica aceasta procedura de legiferare
(2) Pentru fiecare proiect de act normativ motivarea trebuie sa cuprinda o mentiune expresa
cuprivire la compatibilitatea acestuia cu reglementarile comunitare si, daca este cazul,
masurile viitoare de armonizare care se impun.
(3) In situatia in care reglementarea propusa se elaboreaza in executarea unui act. normativ,
motivarea va cuprinde referiri la actul pe baza si in executarea caruia se emite.
(4) Documentele de motivare a proiectelor de acte normative trebuie sa cuprinda referiri la
avizul Consiliului Legislativ:
Redactarea motivarii
Art. 30
(1) Documentele de motivare se redacteaza intr-un stil explicativ, clar, folosindu-se
terminologia proiectului de act normativ pe care il prezinta.
(2) Motivarea trebuie sa se refere la forma finala a proiectului de act normativ; daca pe
parcurs s-au adus unele modificari proiectului, ca urmare a propunerilor si observatiilor
primite de la organele de avizare, motivarea initiala trebuie reconsiderata in mod
corespunzator.
Semnarea instrumentelor de prezentare si motivare
Art. 31
(1) Expunerile de motive la proiectele de legi pentru care initiativa legislativa se exercita de
Guvern, precum si expunerile de motive la proiectele de legi de aprobare a unor ordonante sau
ordonante de urgenta se semneaza de primul-ministru dupa adoptarea formei finale a
proiectului in sedinta a Guvernului.
(2) Expunerile de motive la propunerile legislative intocmite de deputati sau de senatori se
semneaza de initiatorii respectivi.
(3) In cazul in care initiativa legislativa este exercitata de cetateni, in conditiile art. 73 din
Constitutie, expunerea de motive va fi insotita de documentele intocmite potrivit art. 73 alin.
(1) din Constitutie, precum si de punctul de vedere al Curtii Constitutionale, intocmit potrivit
prevederilor art. 144 lit. h) din Constitutie.
(4) Notele de fundamentare la proiectele de ordonante si de hotarari ale Guvernului se
semneaza deministrul sau de ministrii initiatori.
(5) Expunerile de motive la proiectele de legi si notele de fundamentare la ordonante si
hotarari ale Guvernului se publica impreuna cu actul normativ.
CAPITOLUL IV: Redactarea actelor normative
Sistematizarea ideilor in text
Art. 32
Pentru asigurarea unei succesiuni logice a solutiilor legislative preconizate si realizarea unei
armonii interioare a actului normativ redactarea textului proiectului trebuie precedata de
intocmirea unui plan de grupare a ideilor in functie de conexiunile si de raportul firesc dintre
ele, in cadrul conceptiei generale a reglementarii.
Stilul actelor normative
Art. 33
(1) Actele normative trebuie redactate intr-un stil concis, sobru, clar si precis, care sa excluda
orice echivoc, cu respectarea stricta a regulilor gramaticale si de ortografie.
(2) Este interzisa folosirea neologismelor, daca exista un sinonim de larga raspandire in limba
romana. In cazurile in care se impune folosirea unor termeni si expresii straine, se va alatura,
dupa caz, corespondentul lor in limba romana.
(3) Termenii de specialitate pot fi utilizati numai daca sunt consacrati in domeniul de
activitate la care se refera reglementarea.
(4) Redactarea textelor se face prin folosirea cuvintelor in intelesul lor curent din limba
romana moderna, cu evitarea regionalismelor. Redactarea este subordonata dezideratului
intelegerii cu usurinta a textului de catre destinatarii acestuia.
Unitatea terminologica
Art. 34
(1) In - limbajul normativ aceleasi notiuni se exprima numai prin aceiasi termeni.
(2) Daca o notiune sau un termen nu este consacrat sau poate avea intelesuri diferite,
semnificatia acestuia in context se stabileste prin actul normativ ce le instituie, in cadrul
dispozitiilor generale sau intr-o anexa destinata lexicului respectiv, si devine obligatoriu
pentru actele normative din aceeasi materie.
(3) Exprimarea prin abrevieri a unor denumiri sau termeni se poate face numai prin
explicitare in text, la prima folosire.
Exprimarea continutului normativ
Art. 35
(1) Textul articolelor trebuie sa aiba caracter dispozitiv, sa prezinte norma instituita fara
explicatii saujustificari.
(2) In redactarea actului normativ, de regula, verbele se utilizeaza la timpul prezent, forma
afirmativa, pentru a se accentua caracterul imperativ al dispozitiei respectiva.
(3) Utilizarea unor explicatii prin norme interpretative este permisa numai in masura in care
ele sunt strict necesare pentru intelegerea textului. Nu este permisa prezentarea unor explicatii
prin folosirea parantezelor.
Referirea la alt act normativ
Art. 36
(1) Referirea intr-un act normativ la alt act normativ se face prin precizarea categoriei
juridice a acestuia, a numarului sau, a titlului si a datei publicarii acelui act sau numai a
categoriei juridice si a numarului, daca astfel orice confuzie este exclusa.
(2) Referirea la un. tratat international trebuie sa cuprinda atat denumirea completa a
acestuia, cat si a actului de ratificare sau de aprobare.
CAPITOLUL V: Structura actului normativ
SECTIUNEA 1: Partile constitutive ale actului normativ
Partile constitutive ale actului normativ
Art. 37
Actul normativ are urmatoarele parti constitutive: titlul, formula introductiva si, daca este
cazul, preambulul, partea dispozitiva, formula de atestare a autenticitatii actului.
Titlul actului normativ
Art. 38
(1) Titlul actului normativ cuprinde denumirea generica a actului, in functie de categoria sa
juridica si de autoritatea emitenta, precum si obiectul reglementarii exprimat sintetic.
(2) Categoria juridica a actului normativ este determinata de regimul competentelor stabilit
prin Constitutie, legi si prin alte acte normative prin care se acorda prerogative de
reglementare juridica autoritatilor publice.
(3) Autoritatea publica este aceea investita prin Constitutie sau printr-un alt act normativ.
(4) Se interzice ca denumirea proiectului unui act normativ sa fie aceeasi cu cea a altui act
normativ in vigoare.
(5) In cazul actelor normative prin care se modifica ori se completeaza un alt act normativ,
titlul actului va exprima operatiunea de modificare sau de completare a actului normativ avut
in vedere.
(6) Ca element de identificare, titlul se intregeste, dupa adoptarea actului normativ, cu un
numar de ordine, la care se adauga anul in care a fost adoptat acesta.
Formula introductiva
Art. 39
(1) Formula introductiva consta intr-o propozitie care cuprinde denumirea autoritatii emitente
si exprimarea hotararii de luare a deciziei referitoare la emiterea sau adoptarea actului
normativ respectiv.
(2) In cazul legilor formula introductiva este urmatoarea: "Parlamentul Romaniei adopta
prezenta lege."
(3) Pentru actele Guvernului formula introductiva este: "In temeiul art. 107 din Constitutie,
Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta" sau, dupa caz, "hotarare". La ordonante se
face referire si la legea de abilitare, iar la ordonantele de urgenta, la art. 114 alin. (4) din
Constitutie.
La hotararile date in executarea expresa a unor legi se va adauga si temeiul din legea
respectiva.
(4) Pentru alte categorii de acte normative formula introductiva cuprinde autoritatea emitenta
si denumirea generica a actului, in functie de natura sa juridica.
Preambulul
Art. 40
(1) Preambulul enunta, in sinteza, scopul reglementarii. EI nu poate cuprinde nici directive,
nicireguli de interpretare. Preambulul preceda formula introductiva.
(2) La legi, necesitatea preambulului se determina de autoritatea legiuitoare.
(3) La actele normative emise in temeiul unei legi sau al unui act normativ al Guvernului,
preambulul va cuprinde mentionarea dispozitiilor legale pe baza si in executarea carora actul a
fost emis. In cazul actelor normative ale administratiei publice centrale de specialitate sau ale
administratiei publice locale, in preambul se mentioneaza si avizele obligatorii potrivit legii.
Partea dispozitiva
Art. 41
Partea dispozitiva a actului normativ reprezinta continutul propriu-zis al reglementarii,
alcatuit din totalitatea normelor juridice instituite pentru sfera raporturilor sociale ce fac
obiectul acestuia.
Atestarea autenticitatii actului normativ
Art. 42
(1) Actul normativ adoptat se semneaza de reprezentantul legal al emitentului, se dateaza si
se numeroteaza.
(2) Data legii este aceea la care i se da numar, dupa promulgare. Pentru actele normative ale
Parlamentului, care, potrivit legii, nu se supun promulgarii, data actului este aceea a adoptarii.
(3) Actele Guvernului poarta data sedintei Guvernului in care actul a fost aprobat. Data
celorlalte acte normative este aceea la care au fost semnate.
(4) Numerotarea actelor normative se face in ordinea datarii lor, separat pe fiecare an
calendaristic.
(5) La legi este obligatoriu ca in finalul actului sa se faca mentiunea despre indeplinirea
dispozitiei constitutionale privind legalitatea adoptarii de catre cele doua Camere ale
Parlamentului.
(6) Formula de atestare a legalitatii adoptarii legii, utilizata de fiecare Camera in ordinea
adoptarii, este: "Aceasta lege a fost adoptata de... in sedinta din..., cu respectarea prevederilor
art. 74 alin. (1)" sau, dupa caz, "art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei". Formula este
urmata de semnatura presedintelui Camerei respective.
Articolul, elementul structural de baza al partii dispozitive
Art. 43
(1) Elementul structural de baza al partii dispozitive il constituie articolul. Articolul cuprinde,
de regula, o singura dispozitie normativa aplicabila unei situatii date.
(2) Structura articolului trebuie sa fie echilibrata, abordand exclusiv aspectele juridice
necesare contextului reglementarii.
(3) Articolul se exprima in textul legii prin abrevierea "art.". Articolele se numeroteaza in
continuare, in ordinea din text. de la inceputul pana la sfarsitul actului normativ, cu cifre
arabe.
Daca actul normativ cuprinde un singur articol, acesta se va defini prin expresia "Articol
unic".
(4) In cazul actelor normative care au ca obiect modificari sau completari ale altor acte
normative, articolele se numeroteaza cu cifre romane, pastrandu-se numerotarea cu cifre arabe
pentru textele modificate sau completate.
(5) La coduri si la legi de mare intindere, articolele vor fi prevazute cu denumiri marginale,
exprimand sintetic obiectul lor; acestea nu au semnificatie proprie in continutul reglementarii.
Alineatul
Art. 44
(1) In cazul in care din dispozitia normativa primara a unui articol decurg, in mod organic,
mai multe ipoteze juridice, acestea vor fi prezentate in alineate distincte, asigurandu-se
articolului o succesiune logica a ideilor si o coerenta a reglementarii.
(2) Alineatul, ca subdiviziune a articolului, este constituit, de regula, dintr-o singura
propozitie sau fraza, prin care se reglementeaza o ipoteza juridica specifica ansamblului
articolului; daca dispozitia nu poate fi exprimata intr-o singura propozitie sau fraza, se pot
adauga noi propozitii sau fraze, separate prin punct si virgula. Alineatul se evidentiaza printro
usoara retragere de la alinierea textului pe verticala.
(3) Daca in cuprinsul unui articol se utilizeaza un termen sau o expresie care are in contextul
actului normativ un alt inteles decat cel obisnuit, intelesul specific al acesteia trebuie definit in
cadrul unui alineat subsecvent: In cazul in care frecventa unor astfel de termeni si expresii
este mare, actul normativ trebuie sa cuprinda in structura sa un grupaj de definitii sau o anexa
cu un index de termeni.
(4) In actele normative cu o anumita intindere, daca un articol are doua sau mai multe
alineate, acestea se numeroteaza la. inceputul fiecaruia cu cifre arabe cuprinse in paranteza.
Pentru claritatea, concizia si caracterul unitar al textului unui articol se recomanda ca acesta sa
nu fie format dintr-un numar prea mare de alineate.
Enumerarile in text
Art. 45
(1) Daca textul unui articol sau alineat contine enumerari prezentate distinct, acestea se
identifica prin utilizarea literelor alfabetului romanesc si nu prin liniute sau alte semne
grafice.
(2) O enumerare distincta, marcata cu o litera, nu poate cuprinde, la randul ei, o alta
enumerare si nici alineate noi.
(3) Daca ipoteza marcata cu o litera necesita o dezvoltare sau o explicare separata, aceasta se
va face printr-un alineat distinct care sa urmeze ultimei enumerari.
Trimiterea la alte acte normative
Art. 46
(1) In cazul in care o norma este complementara altei norme, pentru evitarea repetarii in text
a acelei norme se va face trimitere la articolul, respectiv la actul normativ care o contine. Nu
poate fi facuta, de regula, o trimitere la o alta norma de trimitere.
(2) Daca norma la care se face trimitere este cuprinsa in alt act normativ, este obligatorie
indicarea titlului acestuia, a numarului si a celorlalte elemente de identificare.
(3) Trimiterea la normele unui alt act normativ se poate face la intregul sau continut ori
numai la o subdiviziune, precizata ca atare. Cand actul I ce face obiect de trimitere a fost
modificat, completat ori republicat, se face mentiune si despre aceasta.
(4) La modificarea completarea si abrogarea dispozitiei la care s-a facut trimitere, in actul de
modificare, completare sau abrogare trebuie avuta, in vedere situatia juridica a normei de
trimitere.
SECTIUNEA a 2-a: Sistematizarea continutului actului normativ
Sistematizarea continutului actului normativ
Art. 47
(1) Continutul proiectului de act normativ se sistematizeaza in urmatoarea ordine de
prezentare a ideilor:
a) dispozitii generale sau principii generale;
b) dispozitii privind fondul reglementarii;
c) dispozitii tranzitorii;
d) dispozitii finale.
(2) In cazul unor reglementari de mica intindere se poate redacta textul fara a se marca
distinct elementele prevazute la alin. (1), urmand insa aceasta ordine de prezentare.
(3) In cadrul structurii prevazute la alin. (1) articolele pot fi grupate pe capitole, care se pot
imparti in sectiuni, iar acestea, dupa caz, in paragrafe. La coduri si la alte legi de mare
intindere, capitolele pot fi grupate - in ordine ascendenta - in titluri si, dupa caz, in parti,
care, la randul lor, se pot constitui in carti; gruparea se face, in toate cazurile, in functie de
legatura organica dintre reglementarile pe care le cuprind.
Dispozitiile generale
Art. 48
Dispozitiile generale cuprind prevederi care orienteaza intreaga reglementare, determina
obiectul si principiile acesteia. Ele se grupeaza in primul capitol si nu se reiau in restul
reglementarii, in afara, de cazul in care sunt strict necesare pentru intelegerea unor dispozitii
cu care formeaza un tot unitar.
Dispozitiile de fond
Art. 49
(1) Dispozitiile de fond cuprind reglementarea propriu-zisa a relatiilor sociale ce fac obiectul
actului normativ.
(2) Succesiunea si gruparea dispozitiilor de fond cuprinse in actul normativ se fac in ordinea
logica a desfasurarii activitatii reglementate, asigurandu-se ca prevederile de drept material
sa preceada pe cele de ordin procedural, iar in caz de instituire de sanctiuni, aceste norme
sa fie plasate inaintea dispozitiilor tranzitorii si finale.
(3) Textele care reglementeaza similar ipoteze cuprinse in mai multe subdiviziuni ale actului
normativ pot fi grupate in structuri distincte, denumite "dispozitii comune".
Dispozitiile tranzitorii
Art. 50
(1) Dispozitiile tranzitorii cuprind masurile ce se instituie cu privire la derularea raporturilor
juridice nascute in temeiul vechii reglementari care urmeaza sa fie inlocuita de noul act
normativ.
(2) Dispozitiile tranzitorii trebuie sa asigure, pe o perioada determinata, corelarea celor doua
reglementari, astfel incat punerea in aplicare a. noului act normativ sa decurga firesc si sa
evite retroactivitatea acestuia sau conflictul intre norme succesive.
Dispozitiile finale
Art. 51
(1) Dispozitiile finale cuprind masurile necesare pentru punerea in aplicare a actului
normativ, data intrarii in vigoare a acestuia, daca aceasta este ulterioara publicarii, implicatiile
asupra altor acte normative, ca: abrogari, modificari, completari, precum si dispozitia de
republicare, daca este cazul.
(2) La actul normativ cu caracter temporar se va prevedea si perioada de aplicare sau data
incetarii aplicarii sale.
Numerotarea si denumirea capitolelor si a celorlalte grupari de articole
Art. 52
(1) Capitolele, titlurile, partile si cartile se numeroteaza cu cifre romane, in succesiunea pe
care o au in structura din care fac parte. Sectiunile si paragrafele se numeroteaza cu cifre
arabe.
(2) Titlurile, capitolele si sectiunile se denumesc prin exprimarea sintetica a reglementarilor
pe care le cuprind.
Anexele
Art. 53
(1) La redactarea textului unui proiect de act normativ se pot folosi, ca parti componente
ale acestuia, anexe care contin prevederi ce cuprind exprimari cifrice, desene, tabele, planuri
sau altele asemenea.
(2) Pot constitui anexe la un act normativ reglementarile ce trebuie aprobate de autoritatea
publica competenta, cum sunt: regulamente, statute, metodologii sau norme cu caracter
predominant tehnic.
(3) Anexa trebuie sa aiba un temei-cadru in corpul actului normativ si sa se refere exclusiv la
obiectul determinat prin textul de trimitere.
(4) Textul-cadru de trimitere trebuie sa faca, in finalul sau, mentiunea ca anexa face parte
integranta din actul normativ; daca sunt mai multe anexe, in finalul actului normativ se
include un articol distinct, cuprinzand aceeasi mentiune, insotita de nominalizarea expresa a
tuturor anexelor.
(5) Titlul anexei cuprinde exprimarea sintetica a ideii din textul de trimitere
(6) Daca sunt mai multe anexe, acestea se numeroteaza cu cifre arabe, in ordinea in care au
fost enuntate in textul proiectului.
CAPITOLUL VI: Modificarea, completarea, abrogarea si alte evenimente legislative
Evenimentele legislative
Art. 54
(1) Dupa intrarea in vigoare a unui act normativ, pe durata existentei acestuia pot interveni
diferite evenimente legislative, cum sunt: modificarea, completarea, abrogarea, republicarea,
suspendarea sau altele asemenea.
(2) Evenimentele legislative pot fi dispuse prin acte normative ulterioare de acelasi nivel sau
de nivel superior, avand ca obiect exclusiv evenimentul respectiv, dar si prin alte acte
normative ulterioare care, in principal, reglementeaza o anumita problematica, iar ca masura
conexa dispun asemenea evenimente pentru a asigura corelarea celor doua acte normative
interferente.
Modificarea
Art. 55
(1) Modificarea unui act normativ consta in schimbarea expresa a textului unora sau mai
multor articole ori alineate ale acestuia si in redarea lor intr-o noua formulare.
(2) Pentru exprimarea normativa a intentiei de modificare a unui act normativ se
nominalizeaza expres textul vizat, cu toate elementele de identificare necesare, iar dispozitia
propriu-zisa se formuleaza utilizandu-se sintagma "se modifica si va avea urmatorul cuprins:",
urmata de redarea noului text.
(3) Procedeul de a se mentiona generic, in finalul unui act normativ, ca un alt act normativ
conex sau texte din acel act "se modifica corespunzator" trebuie evitat. De asemenea, nu se
utilizeaza, pentru a exprima o modificare, redarea doar a unor fragmente ori sintagme dintr-un
text. Modificarea trebuie sa cuprinda in intregime textul vizat, cuprins in articol, alineat sau in
elementul marcat al unei enumerari.
Completarea
Art. 56
(1) Completarea actului normativ consta in introducerea unor dispozitii noi, cuprinzand
solutii legislative si ipoteze suplimentare, exprimate in texte care se adauga elementelor
structurale existente, prin utilizarea unei formule de exprimare cum ar fi: "Dupa articolul... se
introduce un nou articol,......; cu urmatorul cuprins:".
(2) Daca actul de completare nu dispune renumerotarea actului completat, structurile,
inclusiv articolele sau alineatele nou-introduse, vor dobandi numarul structurilor
corespunzatoare celor din textul vechi, dupa care se introduc, insotite de un indice cifric,
pentru diferentiere.
Conditiile de fond pentru modificarea si completarea actelor normative
Art. 57
(1) Modificarea sau completarea unui act normativ este. admisa numai daca nu se afecteaza
conceptia generala ori caracterul unitar al acelui act sau daca nu priveste intreaga ori cea mai
mare parte a reglementarii in cauza; in caz contrar actul se inlocuieste cu o noua
reglementare, urmand sa fie in intregime abrogat.
(2) Prevederile modificate sau care completeaza actul normativ trebuie sa se integreze
armonios in actul supus modificarii ori completarii, asigurandu-se unitatea de stil si de
terminologie, precum si succesiunea. normala a articolelor.
Efectele dispozitiilor de modificare si de completare
Art. 58
Dispozitiile de modificare si de completare se incorporeaza, de la data intrarii lor in vigoare,
in actul de baza, identificandu-se cu acesta. Interventiile ulterioare de modificare sau de
completare a acestora trebuie raportate tot la actul de baza.
Norma derogatorie
Art. 59
Pentru instituirea unei norme derogatorii se va folosi formula "prin derogare de la...", urmata
de mentionarea reglementarii de la care; se deroga. Derogarea se poate face numai printr-un
act normativ de nivel cel putin egal cu cel al reglementarii de baza.
Abrogarea
Art. 60
(1) Prevederile cuprinse intr-un act normativ, contrare unei noi reglementari de acelasi nivel
sau de nivel superior, trebuie abrogate. Abrogarea poate fi totala sau partiala.
(2) In cazul unor abrogari partiale intervenite succesiv, ultima abrogare se va referi la intregul
act normativ, nu numai la textele ramase in vigoare.
(3) Abrogarea unei dispozitii sau a unui act normativ are totdeauna caracter definitiv. Nu este
admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior sa se repuna in vigoare actul normativ
initial.
(4) Daca o norma de nivel inferior, cu acelasi obiect, nu a fost abrogata expres de actul
normativ de nivel superior, aceasta obligatie ii revine autoritatii care a emis prima actul.
(5) Abrogarile partiale sunt asimilate modificarilor de acte normative. actul normativ abrogat
partial ramanand in vigoare prin dispozitiile sale neabrogate.
Conditiile de forma si de fond ale abrogarii
Art. 61
(1) Abrogarea poate fi dispusa, de regula, printr-o dispozitie distincta in finalul unui act
normativ care reglementeaza o anumita problematica, daca aceasta afecteaza dispozitii
normative anterioare, conexe cu ultima reglementare.
(2) In cadrul operatiunilor de sistematizare si unificare a legislatiei se pot elabora si adopta
acte normative de abrogare distincte, avand ca obiect exclusiv abrogarea mai multor acte
normative.
(3) In vederea abrogarii, dispozitiile normative vizate trebuie determinate expres, incepand cu
legile si apoi cu celelalte acte normative, prin mentionarea tuturor datelor de identificare a
acestora.
Suspendarea actului normativ
Art. 62
(1) In cazuri speciale aplicarea unui act normativ poate fi suspendata printr-un alt act
normativ de acelasi nivel sau de nivel superior. In aceasta situatie se vor prevedea, in mod
expres, data la care se produce suspendarea, precum si durata ei determinata.
(2) La expirarea duratei de suspendare actul normativ sau dispozitia afectata de suspendare
reintra de drept in vigoare.
(3) Prelungirea suspendarii ori modificarea sau abrogarea actului normativ ori a dispozitiei
suspendate poate face obiectul unui act normativ sau al unei dispozitii exprese, cu aplicare de
la data expirarii suspendarii.
Evenimentele legislative implicite
Art. 63
(1) In cazuri deosebite, in care la elaborarea si adoptarea unei reglementari nu a fost posibila
identificarea tuturor normelor contrare, se poate prezuma ca acestea au facut obiectul
modificarii, completarii ori abrogarii lor implicite.
(2) In cadrul atributiilor sale Consiliul Legislativ are obligatia sa identifice toate dispozitiile
legale care au suferit evenimentele legislative implicite si sa propuna Parlamentului si,
respectiv, Guvernului masurile necesare de modificare, completare sau abrogare expresa a
acestora.
(3) Evenimentele legislative implicite nu sunt recunoscute in cazul actelor normative speciale
ale caror dispozitii nu pot fi socotite modificate, completate sau abrogate nici prin
reglementarea generala a materiei, decat daca acest lucru este exprimat expres.
Actele normative cu aplicare limitata
Art. 64
(1) Actele normative pot avea aplicare limitata in timp, in spatiu sau privind obiectul
reglementarii.
(2) Prin acte normative ulterioare se poate prelungi, extinde sau restrange durata actelor
normative temporare, precum si a celor cu aplicare limitata in spatiu sau privind obiectul
reglementarii.
(3) Dispozitia de prelungire a termenului de aplicare a actului normativ temporar trebuie sa
intervina inainte de expirarea termenului si sa indice, cand este cazul, noul termen.
Interpretarea legala
Art. 65
(1) Interventiile legislative pentru clarificarea sensului unor norme legale se realizeaza
printr-un act normativ interpretativ de acelasi nivel cu actul vizat, prin dispozitii interpretative
cuprinse intr-un nou act normativ sau prin modificarea dispozitiei al carei sens trebuie
clarificat.
(2) Interpretarea legala intervenita potrivit alin. (1) poate confirma sau, dupa caz, infirma ori
modifica interpretarile judiciare, arbitrale sau administrative, adoptate pana la acea data, cu
respectarea drepturilor castigate.
Republicarea
Art. 66
(1) Actul normativ modificat sau completat in mod substantial se republica avand la baza
dispozitia cuprinsa in actul de modificare, respectiv de completare.
(2) In vederea republicarii actului normativ se realizeaza integrarea prevederilor modificate
sau a celor de completare in ansamblul reglementarii, actualizandu-se denumirile schimbate
intre timp, cum ar fi cele ale unor institutii sau localitati, dandu-se, atunci cand s-a dispus
expres, o noua numerotare articolelor, alineatelor, capitolelor si celorlalte structuri ale actului.
(3) Republicarea legilor, a ordonantelor si hotararilor Guvernului se face in Monitorul Oficial
al Romaniei, Partea I, prin grija autoritatii publice care a emis actul de modificare, respectiv
de completare. Data republicarii poate fi concomitenta cu data publicarii actului de modificare
ori de completare sau ulterioara acesteia, in cazuri deosebite.
(4) Republicarea actelor normative modificate sau completate prin ordonante ale Guvernului
se face dupa aprobarea acestora din urma prin lege, pentru a nu se crea eventuale discrepante
cu actul de aprobare, in cazul in care acesta aduce alte modificari ordonantei supuse
aprobarii.
(5) Legile, precum si ordonantele si hotararile Guvernului se republica cu avizul Consiliului
Legislativ asupra noului text, la sesizarea secretarului general al Camerei Deputatilor sau,
dupa caz, al Secretariatului General al Guvernului.
Rectificari
Art. 67
(1) In cazul in care dupa publicarea actului normativ se descopera erori materiale in cuprinsul
sau, se procedeaza la publicarea unei note cuprinzand rectificarile necesare.
(2) Se interzice modificarea prevederilor unor acte normative prin recurgerea la operatiunea
de rectificare care trebuie limitata numai la erorile materiale.
(3) Rectificarea se face la cererea organului emitent, cu avizul Consiliului Legislativ.
CAPITOLUL VII: Norme privind pregatirea si elaborarea proiectelor de acte normative prin
care se ratifica sau se aproba intelegeri internationale
Actele de ratificare, aprobare
Art. 68
(1) Pentru ratificarea tratatelor internationale incheiate de Romania se intocmesc, potrivit
Constitutiei si legii in materie, proiecte de legi:
(2) In cazul acordurilor, conventiilor si al altor intelegeri internationale, pentru care
competenta de aprobare revine, potrivit legii, Guvernului, se vor elabora proiecte de
hotarari.
(3) Proiectul de lege sau de hotarare se supune spre adoptare, insotit de textul actului
international in limba originala si in traducere oficiala sau autorizata.
(4) Textele actelor cu caracter international ce se supun ratificarii sau aprobarii se vor
stampila pe fiecare pagina, iar pe ultima pagina se va atesta, prin semnatura persoanei
autorizate si prin aplicarea stampilei, conformitatea documentului cu originalul.
Aplicarea normelor de tehnica legislativa
Art. 69
Normele de tehnica legislativa sunt aplicabile in mod corespunzator si proiectelor de acte
normative prin care se ratifica sau se aproba tratate sau alte intelegeri internationale.
Titlul actului
Art. 70
Titlul proiectului de act normativ va cuprinde denumirea integrala a intelegerii internationale,
data si locul semnarii acesteia; in functie de situatie, prin titlu se. exprima ideea de ratificare,
aderare sau aprobare a intelegerii internationale respective.
Ratificarea ori aprobarea mai multor tratate sau intelegeri printr-un singur act
Art. 71
In cazul in care doua sau mai multe intelegeri internationale se ratifica sau se aproba
printr-un singur act, masura ratificarii ori aprobarii se va exprima, pentru fiecare intelegere,
printr-un articol distinct.
Publicarea actelor de ratificare sau de aprobare
Art. 72
Actele de ratificare sau de aprobare se publica insotite de, textele tratatelor internationale
ratificate si ale intelegerilor aprobate.
CAPITOLUL VIII: Norme cu privire la ordinele, instructiunile si celelalte acte normative
emise de conducatorii ministerelor si ai altor organe ale administratiei
publice centrale de specialitate sau de autoritatile administrative autonome
Actele date in executarea unui act normativ
Art. 73
(1) Ordinele cu caracter normativ, instructiunile si alte asemenea acte ale conducatorilor
ministerelor si ai celorlalte organe ale administratiei publice centrale de specialitate sau ale
autoritatilor administrative autonome se emit numai pe baza si in executarea legilor, a
hotararilor si a ordonantelor Guvernului.
(2) In preambulul acestor acte se indica expres actul normativ superior pe care se intemeiaza.
Sfera reglementarii
Art. 74
Ordinele, instructiunile si alte asemenea acte trebuie sa se limiteze strict la cadrul stabilit de
actele pe baza si in executarea carora au fost emise si nu pot contine solutii care sa contravina
prevederilor acestora.
Termenul de emitere
Art. 75
Ordinele si instructiunile se vor elabora in termenul prevazut de actul superior sau, dupa caz, '
intr-un termen util care sa faca posibila aducerea lor la indeplinire.
CAPITOLUL IX: Norme cu privire la actele normative adoptate de autoritatile administratiei
publice locale
Obiectul de reglementare
Art. 76
Actele normative ale autoritatilor administratiei publice locale se adopta ori se emit pentru
reglementarea unor activitati de interes local, in limitele stabilite prin Constitutie si prin lege
si numai in domeniile in care acestea au atributii legale.
Subordonarea fata de actele de nivel superior
Art. 77
(1) La elaborarea proiectelor de hotarari, ordine sau dispozitii se va avea in vedere caracterul
lor de acte subordonate legii, hotararilor si ordonantelor Guvernului si altor acte de nivel
superior.
(2) Reglementarile cuprinse in hotararile consiliilor locale si ale consiliilor judetene, precum
si cele cuprinse in ordinele prefectilor sau in dispozitiile primarilor nu pot contraveni unor
prevederi din acte normative de nivel superior.
Temeiul legal
Art. 78
In preambulul proiectului de act normativ adoptat sau emis de autoritatile administratiei
publice locale se mentioneaza temeiul legal din Legea administratiei publice locale nr.
69/1991*) sau, dupa caz, din alt act normativ pe care se bazeaza.
Publicarea
Art. 79
In vederea intrarii lor in vigoare actele normative adoptate de autoritatile administratiei
publice locale se aduc la cunostinta publica, in conditiile Legii nr. 69/1991, prin afisare in
locuri autorizate si prin publicare intr-un cotidian local de mare tiraj.
CAPITOLUL X: Dispozitii finale
Regulamentele proprii de aplicare
Art. 80
Parlamentul, Guvernul si celelalte autoritati ale administratiei publice centrale si locale
stabilesc, in aplicarea normelor de tehnica legislativa prevazute in prezenta lege, regulamente
proprii cuprinzand masurile metodologice, organizatorice, termenele si circulatia proiectelor
de acte normative in cadrul sferei lor de competenta.
Abrogarea
Art. 81
La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga Decretul nr. 16/1976 pentru aprobarea
Metodologiei generale de tehnica legislativa privind pregatirea si sistematizarea proiectelor de
acte normative, publicat in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 14 din 13 februarie 1976.
Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 8 februarie 2000, cu respectarea
prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.
PRESEDINTELE SENATULUI
MIRCEA IONESCU-QUINTUS
Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 29 februarie 2000, cu
respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.
p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
BOGDAN NICULESCU-DUVAZ
*) Legea nr. 69/1991 a fost republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 79 din
18 aprilie 1996.
Publicata in Monitorul Oficial cu numarul 139 din data de 31 martie 2000
avocatnet.ro explicăm legislația
ionvasile2025 
Danaioana