Buna.
Ca si parinti la obtinerea custodiei copilului minor, este garantata egalitatea de sanse. O boala precum a dvs. sau o criza pe care ati avut-o nu dovedeste faptul ca dvs. nu ati putea acorda o crestere si educare la un standard ridicat. Trebuie sa probati in instanta faptul ca va puteti ocupa de buna crestere si educare a minorului, ca aveti sa ii acordati minorului conditii bune (mai bune ca ale sotiei). In practica de cele mai multe ori in cazul divorturilor care au la mijloc copii minori s-a consacrat faptul ca acestia de cele mai multe ori sunt incredintati mamelor. Totusi, daca minorul este de o varsta mai inaintata si are discernamant acesta poate alege carui parinte sa ii fie incredintat. Va doresc mult succes.
Cu respect, Teodor Dobrean
Cat priveste epilepsia nu ar fi vorba de nicio discriminare.O aparare in acest sens ar putea fi demontata cu usurinta.
Intrebarea mea este cum adovedeste ea ca ati fost diagnosticat cu epilepsie.
Un alt aspect, daca ar dovedi ea, ar fi acela de a face contraproba dvs.
Epilepsia poate constitui un motiv pentru care instanta sa ii admita cererea.Dar daca nu va dovedi...
E adevarat ca nu e cert dar ar putea fi un motiv puternic pentru mama.
Varsta copilului are si ea un rol important in solutionarea cauzei.Daca minorul are o anumita varsta acest lucru ar putea fi in favoarea dvs.
Cel mai mare pericol in proces nu survine din boala dvs cat din faptul ca ati putea fi disciminat nu din cauza bolii...ci pt ca ea este mama minorului...
avocat Claudiu lascoschi
Mesajul dvs. reprezinta un atac la persoana. Dl. Iascoschi a emis o opinie juridica fundamentata de practica.
Da este adevarat ca acel cod al familiei nu face discriminare intre parinti, dar in 90% din cazuri, minorii au fost incredintati spre crestere si educare mamei.
De ce? Nu stiu nici eu. Eu am pledat in procese de acest gen in care tatal minorului avea o situatie materiala net superioara mamei, am probat faptul ca minorul era atasat afectiv mai mult de tata, am probat mai presus de orice indoiala ca minorului i se pun la dispozitie conditii de trai incomparabil mai bune decat cele oferite de mama,etc..etc..., inclusiv meditatori particulari, si cu toate acestea, am pierdut. Motivarea sentintei este absolut hilara, judecatorul , daca va vine sa credeti, a facut referire la o asa numita "situatie-regula" in care , minorul i se atribuie mamei. Sa vb de situatii-regula intr-o hotarare judecatoreasca este grav...., cu atat mai mult cu cat sentinta a fost mentinuta si in caile de atac. QED
Domnul avocat Lascoschi are perfecta dreptate. O drepatate trista , pe care sunt sigur ca ar fi preferat sa nu o aiba.
Ce se intampla in Romania relativ la relatia tata-copil este de neconceput.
Domnilor avocati , nu mai duceti tatii in eroare, in tara aceasta, copilul este trofeul mamei , iar interesul superior al copilului nu este decat o "scuza" legala de care instantele se folosesc pentru a oferi acest trofeu mamei.
Daca dorim intr-adevar sa schimbam practica instantelor ...nu trebuie sa-i descurajam pe tati!!!!sa se lupte ..Colegul nostru a expus "realitatea " solutiilor date in instanta..atat.
E o problema si de mentalitate.
Daca este vorba de un copil de pana la 6 ani, mai mult ca sigur ca sansele sunt de partea mamei..am spus mereu ca numai daca dovedesti ca mama e alcoolica,drogata,prostituata..poate ai o sansa...
Pe mine ma revolta insa "cearta" tuturor..eu cred ca trebuie sa-ti sustii cauza iar tatii...trebuie sa fie ajutati de noi, avocatii, sa-si primeasca copiii in incredintare..
In concluzie, apelul meu este catre avocati..schimbati practica!Atunci vom deveni puternici..cand vom schimba...ce e de la sine inteles..
Poate sunt patetica..dar fiecare caz are detaliile lui..si exista si solutii in favoarea tatilor...Textul de lege exista, ramane sa gasim parghiile sa ii convingem pe tati ca merita sa lupte si pe judecatori ca trebuie sa le recunoasca tatilor aceste drepturi.
av. Ileana Schwarz