Resursele Umane din cadrul Consiliului Judetean -
considera ca nu este legala acordarea acestui spor de confidentialitate de 15% unui consilier juridic - personal contractual, pentru ca considera ca:
- incepand de la data de 01.01.2011 drepturile salariale sunt si raman in mod exclusiv cele prevazute in Leg. nr.284 /2010 ( art.1 alin.2 din Leg. nr.284 /2010 );
Astfel, se face abstractie de prevederile din Statutul consilierilor juridici si cele ale legii speciale, Leg. nr.514 /2003 actualizata - privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic;
- in mod implicit, fara a face nici o referire expresa la prevederile Statutului si a Legii nr.514 /2003 referitoare la acordarea acestui spor de confidentialitate , considera ca acestea - au fost abrogate de Leg. nr.284/2010 ( intrucat la art.39 lit.y din Leg. nr.284/2010 - se arata ca "La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga orice alte dispozitii contrare acestei legi ". )
Dar eu consider ca prevederile Statutului si a Legii nr.514 /2003 nu sunt contrare, ci vin sa completeze prevederile Legii nr.284/2010 ( anexele nr. I - VIII ) in ce priveste sporurile specifice domeniului de activitate ce se acordă personalului bugetar.
- mai considera ca pentru bugetari nu se acorda acest spor, indiferent ca este vorba de un consilier juridic - personal contractual sau consilier juridic- functionar public;
- in final, concluzioneaza ca este exclusa stabilirea acestui spor prin negociere ( concluzie pusa doar in interpretarea prevederilor codului muncii pe care o face: intelege acordarea acestui spor ca pe o negociere si nu ca pe un drept salarial care trebui in mod obligatoriu sa se acorde unui consilier juridic - personal contractual al carui regim, calitate, drepturi si obligatii difera de cele ale unui consilier juridic - functionar public).
In schimb, ce rol ar mai avea Statutul consilierilor juridici si a Legea nr.514 /2003, daca prevederile care se refera la niste drepturi acordate consilierilor juridici nu sunt practic recunoscute ci, mai mult, abrogate - cf. opiniei Consiliul Judetean? Ce mai raman din ele, doar obligatiile ? Ca obligatii sunt destule ! Consilierul juridic in opinia tuturor trebuie sa fie policalificat, bun la toate ( in toate domeniile: civil, penal, comercial, administrativ, ... ) si sa aiba mintea arhiva de legi, iar cand are cineva nevoie de o informatie sa dai drumul pe banda rulanta ca un robotel la toate prevederile legale de care are nevoie, dar cand este vorba de niste drepturi, nimic !
Ce rost mai au :
- Speta CEDO - JurisprudentaCEDO.com:
Funcţionar public - consilier juridic. Cerere privind acordarea sporului de mobilitate şi confidenţialitate. Condiţii de acordare;
- SPETA / I.C.C.J., Sectia de contencios administrativ si fiscal,
Decizia nr. 2014 din 17 aprilie 2007.
Consilieri juridici. Spor de mobilitate si confidentialitate
Colectivul de avocati al AvocatulRoman.ro, 23-Aug-2011;
- SPETA /RIL:
duminică, 15 martie 2009
RIL. Clauza de mobilitate şi clauza de confidenţialitate. Consilieri juridici.
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ªI JUSTIŢIE- SECŢIILE UNITE -
DECIZIA Nr. LXXVIII (78)din 5 noiembrie 2007
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 553 din 22/07/2008;
- SPETA /C. de A., Ploiesti:
CLAUZÃ DE MOBILITATE ªI DE CONFIDENŢIALITATE. CONSILIERI JURIDICI PERSONAL CONTRACTUAL ?
Va rog sa-mi spuneti ce parere aveti de toate acestea ?
Va atasez in continuare cele 4 spete mentionate mai sus.
- Speta CEDO - JurisprudentaCEDO.com:
Funcţionar public - consilier juridic. Cerere privind acordarea sporului de mobilitate şi confidenţialitate. Condiţii de acordare
Funcţionar public - consilier juridic. Cerere privind acordarea sporului de mobilitate şi confidenţialitate. Condiţii de acordareAvând în vedere că art.60 alin. 2 din Statutul profesiei de consilier juridic prevede posibilitatea ca aceştia să negocieze cu angajatorii plata de prestaţii suplimentare în bani reprezentând clauza de mobilitate şi clauza de confidenţialitate", aceste drepturi salariale pot fi acordate doar în măsura în care se probează negocierea lor efectivă cu angajatorul, care să fie de acord cu plata lor.Curtea de Apel Iaşi, decizia nr.35/C.A. din 21.01.2008Prin sentinţa civilă nr.305/CA/01.10.2007, Tribunalul Vaslui a admis acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta S.G. în contradictoriu cu pârâta D.M.P.S.-Vaslui, pe care a obligat-o să emită decizie prin care să opereze modificările în încadrarea şi stabilirea drepturilor şi obligaţiilor ce îi revin reclamantei în sensul acordării sporului de mobilitate şi confidenţialitate în procent de 30 % din salariul de încadrare, începând cu data înscrierii în Colegiul Consilierilor Juridici, 14.08.2004, precum şi să plătească acesteia drepturile corespunzătoare acestei perioade la zi, actualizate cu indicele de inflaţie, la data plăţii efective, şi în continuare, şi înscrierea în carnetul de muncă a acestor menţiuni.Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că în speţă sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr.514/2003, Legii nr.188/1999, precum şi cele ale Statutului profesiei de consilier juridic.Curtea a admis recursul pârâtei, reţinând că reclamanta nu are dreptul la prestaţiile suplimentare reprezentând clauza de mobilitate şi clauza de confidenţialitate, pentru următoarele considerente:Potrivit dispoziţiilor art.2 din Legea nr.514/2003, privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, consilierul juridic poate să fie numit în funcţie sau angajat în muncă, în condiţiile legii".De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile art.3 din acelaşi act normativ:Consilierul juridic numit în funcţie are statutul funcţionarului potrivit funcţiei şi categoriei acesteia.
Consilierul juridic angajat în muncă are statut de salariat".Drepturile şi obligaţiile consilierilor juridici sunt reglementate prin dispoziţiile art.6 din Legea nr.514/2003, modificată, care prevăd: Consilierii juridici au drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege, potrivit statutului profesional şi reglementărilor legale privind persoana juridică în serviciul căreia se află sau cu care are raporturi de muncă".Aşadar, profesia de consilier juridic se exercită, fie în baza unui raport de serviciu, fie în baza unui raport juridic de muncă, în urma încheierii unui contract individual de muncă, în conformitate cu reglementările din Codul Muncii.Această distincţie se regăseşte şi în cuprinsul Statutului profesiei de consilier juridic, în ceea ce priveşte sistemul de remunerare al consilierilor juridici.Astfel, potrivit dispoziţiilor art.60 alin. 1 din acest statut: Pentru activitatea sa profesională consilierul juridic are dreptul la o remuneraţie de bază, stabilită prin negociere pentru consilierul juridic ce are statut de salariat, sau conform legilor speciale pentru cel numit în funcţie".De asemenea, potrivit dispoziţiilor art.13 lit.b din acelaşi act: Pentru activitatea depusă, consilierul juridic are dreptul să fie remunerat conform prevederilor formei scrise a raportului juridic care stă la baza exercitării profesiei faţă de beneficiar".Drepturile salariale suplimentare decurgând din clauza de mobilitate şi clauza de confidenţialitate au fost stabilite prin alin. 2 al art.60 din Statutul profesiei de consilier juridic: Deosebit de remuneraţia de bază astfel stabilită, în considerarea specificului muncii şi a importanţei sociale a serviciilor profesionale, în temeiul art.25 şi 26 din Legea nr.53/2003, cu modificările ulterioare, consilierul juridic poate negocia prestaţii suplimentare în bani reprezentând clauza de mobilitate şi clauza de confidenţialitate".Prin sintagma consilierul juridic poate negocia" a fost avută în vedere numai categoria consilierilor juridici care au statut de salariaţi, ale căror raporturi cu persoana juridică pe care o reprezintă sau căreia îi asigură consultanţă decurg dintr-un contract individual de muncă, dispoziţiile legale, anterior citate, nefiind aplicabile consilierilor juridici cu statut de funcţionari publici.În privinţa drepturilor salariale ale consilierilor juridici cu statut de funcţionari publici Curtea reţine că este exclusă stabilirea acestora prin negociere, întrucât determinarea lor se realizează în baza unor acte normative. Ca atare, rezultă că sporurile cuvenite consilierilor juridici cu statut de funcţionar public nu pot fi decât cele prevăzute în sistemul de salarizare, aprobat prin lege, specific acestei categorii profesionale.În această situaţie, negocierea clauzelor de confidenţialitate şi mobilitate este inadmisibilă pentru categoria consilierilor juridici cu statut de funcţionar public.În acest sens este şi Decizia nr.78/05.11.2007 prin care Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, au admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi au stabilit că dispoziţiile art.6 din Legea nr.514/2003 modificată prin Legea nr.246/2006 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic raportate la dispoziţiile art.60 alin. 1 şi 2 din Statutul profesiei de consilier juridic, art.31 (fost art.29) şi art.117 (fost art.93) din Legea nr.188/1999 privind statutul funcţionarilor publici, republicată, se interpretează în sensul că nu se pot negocia de consilierii juridici cu statut de funcţionari publici prestaţiile suplimentare în bani, reprezentând clauza de mobilitate şi clauza de confidenţialitate, în condiţiile prevăzute de art.25 şi 26 din Codul muncii. Această categorie poate beneficia de sporuri salariale în condiţiile stabilite prin acte normative de salarizare a funcţionarilor publici şi de legislaţia specifică autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea.
Adoptarea acestei soluţii cu privire la consilierii juridici, cu statut de funcţionari publici, nu creează premisele unei discriminări, în raport de cealaltă categorie de consilieri juridici, cu statut de salariaţi, întrucât principiul egalităţii de tratament nu exclude, ci dimpotrivă, presupune soluţii diferite, pentru situaţii diferite, justificate pe baza unor criterii obiective şi raţionale.Prin urmare, soluţia primei instanţe, de obligare a pârâtei să emită decizie prin care să opereze modificările în încadrarea şi să stabilirea drepturilor şi obligaţiilor ce îi revin reclamantei în sensul acordării sporului de mobilitate şi confidenţialitate în procent de 30 % din salariul de încadrare, începând cu data înscrierii în Colegiul Consilierilor Juridici, 14.08.2004, precum şi să plătească acesteia drepturile corespunzătoare acestei perioade la zi, actualizate cu indicele de inflaţie, la data plăţii efective, şi în continuare, şi să înscrie aceste menţiuni în carnetul de muncă este nelegală.
- SPETA /ICCJ:
Consilieri juridici. Spor de mobilitate si confidentialitate
Colectivul de avocati al AvocatulRoman.ro, 23-Aug-2011
Dispozitiile art. 60 alin. (2) din Statutul profesiei de consilier juridic, referitoare la plata sporurilor de mobilitate si confidentialitate sunt aplicabile exclusiv consilierilor juridici avand statut de angajati, in baza unor contracte individuale de munca.
Ele nu se aplica si consilierilor juridici numiti in functie, acestia avand potrivit dispozitiilor art. 3 din Legea nr. 514/2003 statutul de functionari publici. In acest caz, este vorba de raporturi de munca ce isi au izvorul intr-un contract de drept public, unde libertatea contractuala a partilor este in cea mai mare parte suplinita de legiuitor, astfel incat negocierea individuala nu este posibila.
I.C.C.J., Sectia de contencios administrativ si fiscal,
Decizia nr. 2014 din 17 aprilie 2007
Codul Muncii, art. 25 si art. 26
Legea nr.514/2003
Statutul profesiei de consilier juridic, art.60 alin. (2)
Legea nr. 188/1999
Nota: Legea nr. 188/1999 a fost republicata in M.Of. nr. 365 din 29/05/2007.
Prin sentinta civila nr.1968 din 26 septembrie 2006 a Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a fost admisa in parte actiunea formulata de reclamantii RG, HC, IR, s.a. avand ca obiect obligarea paratei Casa Nationala de Pensii si alte Drepturi de Asigurari Sociale la emiterea unei decizii prin care sa fie acordat sporul de mobilitate in cuantum de 25%, precum si sporul de confidentialitate in cuantum de 25%, incepand cu data intrarii in vigoare a Legii nr.524/2003 si la suportarea cheltuielilor pricinuite de reorganizarea profesiei.
Instanta a obligat parata sa deconteze reclamantilor cheltuielile prilejuite de reorganizarea profesiei si a respins cererea de acordare a sporurilor de mobilitate si confidentialitate, ca neintemeiata.
Pentru a pronunta aceasta hotarare instanta a retinut ca reclamantii sunt functionari publici, avand functia de consilieri juridici si au suportat cheltuielile ocazionate de reorganizare a profesiei in conformitate cu Legea nr.524/2003, cheltuieli care urmeaza sa fie decontate de parata in baza dispozitiilor art.57 alin. (2) si (3) din Statutul profesiei de consilier juridic.
In ceea ce priveste cererea de plata a unui spor de mobilitate si a unui spor de confidentialitate, instanta a apreciat ca aceasta este neintemeiata deoarece dispozitiile art.60 alin. (2) din Statutul profesiei de consilier juridic, care face trimitere la Legea nr.53/2003 –Codul muncii, nu sunt aplicabile reclamantilor, acestia fiind functionari publici si nu angajati cu contract de munca. Instanta de fond a mai retinut functionarul public este remunerat in conformitate cu dispozitiile imperative ale legislatiei in vigoare, neavand posibilitatea sa negocieze indemnizatia si sporurile pe care le primeste.
Reclamantii au declarat recursaratand ca, fara putinta de tagada, dispozitiile Legii nr.514/2003 precum si cele ale Statutului profesiei de consilier juridic sunt aplicabile consilierilor juridici, indiferent de natura raportului in temeiul caruia un consilier isi exercita profesia, raport de munca sau raport de serviciu.
Recurentii au sustinut ca in mod gresit instanta de fond a retinut ca dispozitiile art.60 alin. (2) din Statutul profesiei consilierului juridic, referitoare la plata sporurilor de mobilitate si confidentialitate, nu sunt opozabile autoritatilor si institutiilor publice, cata vreme potrivit acestui text consilierul juridic numit in functie are dreptul sa beneficieze, pe langa remuneratia de baza si de prestatii suplimentare in bani reprezentand clauza de mobilitate si clauza de confidentialitate in temeiul art. 25 si art. 26 din Legea nr.53/2003.
In fine, recurentii au mai sustinut ca intrucat consilierul juridic are obligatia de a se deplasa la instantele judecatoresti precum si obligatia pastrarii secretului profesional, este indreptatit sa beneficieze de prestatii suplimentare in bani, reprezentate de cele doua sporuri solicitate.
Recursul este nefondat.
Potrivit art.2 din Legea nr.514/2003, privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic, consilierul juridic poate fi numit in functie sau angajat in munca, in conditiile legii. Articolul 3 din acelasi act normativ stabileste expres si diferentele de statut aplicabil, mentionand ca are statutul functionarului public, consilierul juridic numit in functie, potrivit functiei si categoriei acesteia in vreme ce consilierul juridic angajat in munca are statut de salariat.
De aici si regimurile juridice diferite, aplicabile celor doua posibile categorii de consilieri juridici, respectiv pentru functionarii publici si pentru salariati.
Legea nr.188/1999 constituie dreptul comun pentru toate categoriile de functionari publici, iar codul muncii este aplicabil prioritar raporturilor juridice de munca intemeiate pe un contract individual de munca Totodata, art. 60 alin. (1) din Statutul profesiei de consilier juridic stipuleaza ca pentru activitatea sa profesionala, consilierul juridic are dreptul la o remuneratie de baza, stabilita prin negociere pentru consilierul juridic ce are statut de salariat, sau conform legilor speciale pentru cel numit in functie.
Cum in cauza de fata a rezultat necontestat ca recurentii reclamanti sunt consilieri juridici numiti in functii publice in cadrul C.N.P.A.S., Inalta Curte retine ca in mod corect instanta de fond a stabilit ca acestora le sunt aplicabile dispozitiile Legii nr.188/1888, ca drept comun pentru toate categoriile de functionari publici.
Nu pot fi primite criticile recurentilor, in conditiile in care, desi similar cu regimul salariatilor, regimul juridic de drept comun aplicabil functionarilor publici prezinta numeroase particularitati, cea mai importanta derivand din actul de investire intr-o anumita functie publica.
Din aceasta perspectiva, desi in cazul functionarului public exista un acord de vointe intrucat numirea unei persoane in calitatea de functionar public se realizeaza numai cu consimtamantul sau, nu ne aflam in prezenta unui contract individual de munca, in acceptiunea Codului Muncii, ci a unui contract de drept public sau de drept administrativ, astfel cum a fost definit in doctrina, in cazul caruia libertatea contractuala a partilor este in cea mai mare parte suplinita de legiuitor, nefiind posibila negocierea individuala.
In aceste conditii, corect a retinut instanta de fond ca prevederea art. 60 alin.(2) din Statutul profesiei de consilier juridic, facand referire expresa la negocierea prestatiilor suplimentare, prevedere care de altfel nu poate fi analizata decat in corelatie cu alineatul (l) al aceluiasi text, sus-citat, ii vizeaza exclusiv pe consilierii juridici avand statut de angajati, in baza unor contracte individuale de munca, susceptibile de negocierea unor clauze suplimentare, cum ar fi clauza de mobilitate si cea de confidentialitate.
De altfel aceste clauze specifice sunt prevazute numai de Codul Muncii nu si in dreptul comun aplicabil functionarilor publici.
Recursul a fost respins.
--------------------------------------------------------------------------------
- SPETA /RIL:
duminică, 15 martie 2009
RIL. Clauza de mobilitate şi clauza de confidenţialitate. Consilieri juridici.
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ªI JUSTIŢIE- SECŢIILE UNITE -
DECIZIA Nr. LXXVIII (78)din 5 noiembrie 2007
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 553 din 22/07/2008
Dosar nr. 47/2007
Sub preşedinţia domnului profesor univ. dr. Nicolae Popa, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,
Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în conformitate cu dispoziţiile art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, s-au întrunit pentru a examina recursul în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu privire la interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 6 din Legea nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, modificată prin Legea nr. 246/2006, raportate la dispoziţiile art. 60 alin. (1) şi (2) din Statutul profesiei de consilier juridic, art. 31 şi 117 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, privind admisibilitatea acordării consilierilor juridici, cu statut de funcţionari publici, a prestaţiilor suplimentare în bani, reprezentând clauza de mobilitate şi clauza de confidenţialitate.
Secţiile Unite au fost constituite cu respectarea dispoziţiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicată, fiind prezenţi 75 de judecători din totalul de 114 aflaţi în funcţie.
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost reprezentat de procurorul Antoaneta Florea.
Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a susţinut recursul în interesul legii, punând concluzii de admitere a acestuia în sensul de a se stabili că nu se pot negocia de consilierii juridici cu statut de funcţionari publici prestaţiile suplimentare reprezentând clauza de mobilitate şi clauza de confidenţialitate, în condiţiile prevăzute de art. 25 şi 26 din Codul muncii, însă această categorie profesională poate beneficia de aceste sporuri salariale în condiţiile stabilite prin actele normative de salarizare a funcţionarilor publici şi de legislaţia specifică autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea.
SECŢIILE UNITE,
deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele:
Prin recursul în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, se învederează că în practica instanţelor judecătoreşti nu există un punct de vedere unitar în legătură cu interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 6 din Legea nr. 514/2003, modificată prin Legea nr. 246/2006, raportate la dispoziţiile art. 60 alin. (1) şi (2) din Statutul profesiei de consilier juridic, art. 31 (fost art. 29) şi art. 117 (fost art. 93) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, privind admisibilitatea acordării consilierilor juridici cu statut de funcţionari publici a prestaţiilor suplimentare în bani, reprezentând clauza de mobilitate şi clauza de confidenţialitate.
Astfel, unele instanţe au admis cererile consilierilor juridici cu statut de funcţionari publici, considerând că aceştia au dreptul la prestaţii suplimentare reprezentând clauza de mobilitate şi clauza de confidenţialitate, raportate la indemnizaţia de încadrare.
În motivarea acestui punct de vedere s-a argumentat că, în calitatea lor de funcţionari publici, consilierilor juridici le sunt aplicabile atât prevederile Legii nr. 188/1999 referitoare la drepturile şi obligaţiile cuprinse în această lege, care constituie legea generală aplicabilă tuturor funcţionarilor publici, cât şi dispoziţiile Legii nr. 514/2003, care constituie legea specială ce reglementează activitatea consilierilor juridici. S-a relevat că, în baza Legii nr. 514/2003, modificată prin Legea nr. 246/2006, a fost adoptat la 29 iulie 2004 Statutul profesiei de consilier juridic, în care se precizează la art. 60 alin. (2) că, deosebit de remuneraţia de bază, în raport cu specificul muncii şi importanţa socială a serviciilor profesionale, potrivit art. 25 şi 26 din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, cu modificările ulterioare, consilierul juridic poate negocia prestaţii suplimentare reprezentând clauza de mobilitate şi clauza de confidenţialitate.
Alte instanţe, dimpotrivă, au considerat că dispoziţiile art. 60 alin. (2) din Statutul profesiei de consilier juridic nu sunt aplicabile în privinţa consilierilor juridici, numiţi în funcţii publice, acestora fiindu-le aplicabile dispoziţiile Legii nr. 188/1999, republicată, aşa cum rezultă din interpretarea coroborată a prevederilor art. 2 şi 3 din Legea nr. 514/2003, modificată prin Legea nr. 246/2006.
Aceste din urmă instanţe au interpretat şi aplicat corect dispoziţiile legii.
Potrivit art. 2 din Legea nr. 514/2003, modificată prin Legea nr. 246/2006, consilierul juridic poate fi numit în funcţie sau angajat în muncă în condiţiile legii.
În acest sens, prin art. 3 din acelaşi act normativ se stabileşte:
"(1) Consilierul juridic numit în funcţie are statutul funcţionarului potrivit funcţiei şi categoriei acesteia.
(2) Consilierul juridic angajat în muncă are statut de salariat."
Ca urmare, în raport cu aceste reglementări legale, profesia de consilier juridic se exercită fie în baza unui raport de serviciu în condiţiile prevăzute de Legea nr. 188/1999, republicată, fie în baza unui raport juridic de muncă în urma încheierii unui contract individual de muncă potrivit dispoziţiilor Codului muncii.
De aceea, consilierilor juridici numiţi în funcţie, în privinţa drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din raporturile de serviciu, le sunt aplicabile atât norma generală, reprezentată de Legea nr. 188/1999, republicată, cât şi dispoziţiile speciale conţinute în Legea nr. 514/2003, modificată prin Legea nr. 246/2006.
Astfel, în art. 6 din Legea nr. 514/2003, modificată prin Legea nr. 246/2006, se subliniază: "consilierii juridici au drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege potrivit statutului profesional şi reglementărilor legale privind persoana juridică în serviciul căreia se află sau cu care are raporturi de muncă."
Rezultă din aceste prevederi că însuşi legiuitorul face distincţie între cele două categorii de consilieri juridici, sub aspectul statutului acestora, cu consecinţe în ceea ce priveşte sfera şi conţinutul drepturilor şi obligaţiilor ce le revin.
Totodată, este de observat că, prin art. 60 alin. (1) din Statutul profesiei de consilier juridic, se statuează că pentru activitatea sa profesională consilierul juridic are dreptul la o remuneraţie de bază, stabilită prin negociere pentru consilierul juridic având statut de salariat sau conform legilor speciale pentru cel numit în funcţie.
Mai mult, dispoziţiile exprese referitoare la negocierea prestaţiilor suplimentare, cu privire la alin. (2) al aceluiaşi articol, îi vizează exclusiv pe consilierii juridici având statut de angajaţi în baza unor contracte individuale de muncă, susceptibile de negocierea unor clauze suplimentare, cum ar fi clauza de mobilitate şi cea de confidenţialitate.
De altfel, asemenea clauze specifice sunt prevăzute numai în Codul muncii, iar nu şi în dreptul comun aplicabil funcţionarilor publici.
Or, în privinţa drepturilor salariale ale funcţionarilor publici este exclusă stabilirea acestora prin negociere, întrucât ele nu pot fi determinate decât în conformitate cu dispoziţiile legii privind sistemul unitar de salarizare pentru funcţionarii publici, mai ales că sporurile cuvenite funcţionarilor publici nu pot fi altele decât cele prevăzute de legislaţia specifică acestei categorii.
De aceea, negocierea unor astfel de clauze apare inadmisibilă pentru categoria consilierilor juridici cu statut de funcţionar public, iar o interpretare contrară ar echivala cu o nesocotire a regulilor ce guvernează raportul dintre norma generală şi cea specială şi aplicarea acesteia din urmă în afara limitelor permise de legea-cadru.
Aşadar, consilierii juridici cu statut de funcţionari publici nu pot negocia clauza de mobilitate şi clauza de confidenţialitate în condiţiile prevăzute de art. 60 alin. (2) din Statutul profesiei de consilier juridic, raportate la dispoziţiile art. 25 şi 26 din Codul muncii, însă pot beneficia, în condiţiile prevăzute de actele normative aplicabile funcţionarilor publici şi legislaţiei specifice autorităţii sau instituţiei în care îşi desfăşoară activitatea, de sporurile de salarizare specifice funcţionarilor publici.
În consecinţă, în temeiul art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, precum şi al art. 329 alin. 2 şi 3 din Codul de procedură civilă, urmează a se admite recursul în interesul legii şi a se stabili că nu se pot negocia de către consilierii juridici cu statut de funcţionari publici prestaţiile suplimentare reprezentând clauza de mobilitate şi clauza de confidenţialitate, în condiţiile prevăzute de art. 25 şi 26 din Codul muncii, însă această categorie profesională poate beneficia de sporuri salariale în condiţiile stabilite prin acte normative de salarizare a funcţionarilor publici şi de legislaţia specifică autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea.
PENTRU ACESTE MOTIVE
În numele legii
D E C I D:
Admit recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Dispoziţiile art. 6 din Legea nr. 514/2003, modificată prin Legea nr. 246/2006, raportate la dispoziţiile art. 60 alin. (1) şi (2) din Statutul profesiei de consilier juridic, art. 31 (fost art. 29) şi art. 117 (fost art. 93) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, se interpretează în sensul că nu se pot negocia de consilierii juridici cu statut de funcţionari publici prestaţiile suplimentare în bani, reprezentând clauza de mobilitate şi clauza de confidenţialitate, în condiţiile prevăzute de art. 25 şi 26 din Codul muncii. Această categorie poate beneficia de sporuri salariale în condiţiile stabilite prin acte normative de salarizare a funcţionarilor publici şi de legislaţia specifică autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea.
Obligatorie, potrivit art. 329 alin. 3 din Codul de procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 5 noiembrie 2007.
Publicat de Sonia Cososchi la 10:49
Etichete: Recursuri in interesul legii in materie civila
si
- SPETA /C. de A., Ploiesti:
CLAUZÃ DE MOBILITATE ªI DE CONFIDENŢIALITATE. CONSILIERI JURIDICI PERSONAL CONTRACTUAL
CLAUZÃ DE MOBILITATE ªI DE CONFIDENŢIALITATE.
CONSILIERI JURIDICI PERSONAL CONTRACTUAL
Art.20, 25, 26 Codul Muncii, art.6 din Legea nr.514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, art.60 alin.1 şi 2 din Statutul profesiei de consilier juridic.
Consilierii juridici personal contractual nu sunt îndreptăţiţi la acordarea unor sporuri de mobilitate şi confidenţialitate decât dacă aceste sporuri au fost stabilite prin contracte individuale de muncă sau prin acte adiţionale la asemenea contracte, în urma negocierii cu angajatorul şi în condiţiile stabilite de comun acord, în urma negocierii, de părţile contractante. Acordarea unui spor corespunzător clauzelor de confidenţialitate şi mobilitate nu este obligatorie pentru angajator, fiind vorba de clauze specifice facultative, care pot fi incluse în contractele individuale de muncă ale angajaţilor în urma negocierilor dintre aceştia şi angajator.
Curtea de Apel Ploieşti, Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale, Decizia nr.2325 din 4 decembrie 2009.
Prin acţiunea civilă înregistrată pe rolul Tribunalului Buzău, reclamanţii …au chemat în judecată pe pârâta DGASP, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa, pârâta să fie obligată la plata sporului de mobilitate şi de confidenţialitate în cuantum total de 30%, începând cu luna septembrie 2006, până în luna iulie 2007, inclusiv.
În motivarea acţiunii, reclamanţii au arătat că art.24 alin.2 din Legea 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic prevede că în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii, autorităţile publice, instituţiile şi celelalte persoane juridice de drept public sau privat vor opera modificările prevăzute de lege în încadrarea şi stabilirea statutului, a drepturilor şi obligaţiilor consilierilor juridici pe care îi au angajaţi.
Au mai susţinut reclamanţii că în cazul lor, acest lucru s-a realizat abia în luna august 2007, aprobându-li-se acordarea sporurilor de mobilitate şi confidenţialitate începând cu data menţionată, sporurile fiind plătite până în prezent.
De asemenea, s-a arătat că stabilirea şi plata acestor sporuri în perioada septembrie 2006-iulie 2007 este întemeiată pe prevederile art.6 din Legea nr.514/2003, potrivit cărora: „consilierii juridici au drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege potrivit Statutului profesional şi reglementărilor legale privind persoana juridică în serviciul căreia se află sau cu care are raporturi de muncă”, raportat la dispoziţiile art.60 alin.1 şi 2 din Statutul profesiei de consilier juridic care stipulează: „profesia de consilier juridic face parte din categoria profesiilor juridice, se organizează ca un corp profesional şi se exercită conform prevederilor Legii 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic şi prevederilor prezentului statut”, respectiv art.25 şi art.26 din Legea 53/2003 – Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare.
Totodată, s-au invocat şi disp.art.13 din Statutul consilierilor juridici, ce statuează, la lit. a), că „în exercitarea profesiei şi în legătură cu aceasta, consilierul juridic este obligat să păstreze secretul profesional privitor la cauza care i-a fost încredinţată, cu excepţia cazurilor prevăzute expres de lege”, iar la lit.b) că „pentru activitatea depusă, consilierul juridic are dreptul să fie remunerat conform prevederilor formei scrise a raportului juridic care stă la baza exercitării profesiei faţă de beneficiar”.
Au mai învederat reclamanţii că art.60 alin.(1) din acelaşi Statut prevede că pentru activitatea profesională, consilierul juridic are dreptul la o remuneraţie de bază, iar conform art.60 alin.(2), în afara remuneraţiei de bază, în considerarea specificului muncii şi importanţei sociale a serviciilor profesionale, în temeiul art.25 şi 26 din Legea nr.53/2003, cu modificările ulterioare, consilierul juridic poate negocia prestaţii suplimentare în bani reprezentând clauza de mobilitate şi clauza de confidenţialitate.
Pe baza probatoriilor cu înscrisuri administrate în cauză, prin sentinţa civilă nr.815 din 7 octombrie 2009, Tribunalul Buzău a respins acţiunea ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reţinut că reclamanţii sunt consilieri juridici în cadrul pârâtei, având încheiate contractele individuale de muncă, iar potrivit art.60 din Statutul consilierilor juridici, pentru activitatea sa profesională, consilierul juridic are dreptul la o remuneraţie de bază stabilită prin negociere, pentru consilierul juridic ce are statut de salariat şi conform legilor speciale pentru cel numit în funcţie.
S-a mai arătat că deosebit de remuneraţia de bază astfel stabilită, în considerarea specificului muncii şi a importanţei sociale a serviciilor profesionale, în temeiul art.25 şi 26 din Legea nr.53/2003, cu modificările ulterioare, consilierul juridic poate negocia prestaţii suplimentare în bani, reprezentând clauza de mobilitate şi clauza de confidenţialitate, iar din înscrisurile existente la dosarul cauzei, rezultă că cele două sporuri în cuantum de 15% din salariul de bază al angajaţilor, fiecare, au fost acordate reclamanţilor începând cu luna august 2007, când au fost încheiate acte adiţionale la contractele individuale de muncă, reclamanţii solicitând pârâtei acordarea celor două sporuri conform referatului din 03.08.2007.
S-a concluzionat că acordarea celor două sporuri s-a făcut urmare a negocierii reclamanţilor, iar anterior datei de 03.08.2007, când au întocmit referatul în cauză, reclamanţii nu au solicitat aceste sporuri şi cum art.60 alin.2 din Statutul consilierilor juridici prevede că se pot negocia, de către consilierii juridici, prestaţiile suplimentare în bani reprezentând clauza de mobilitate şi clauza de confidenţialitate, iar în cauză, anterior lunii august 2007, nu a existat o negociere cu privire la cele două clauze, tribunalul a apreciat că cererea reclamanţilor este nefondată.
Împotriva sentinţei primei instanţe reclamanţii au declarat recurs, criticând-o ca nelegală şi netemeinică, invocând disp.art.304 pct.9 şi art. 3041 Cod pr. civilă.
S-a susţinut, în esenţă, că instanţa de fond nu a ţinut cont de faptul că pentru acordarea sporurilor de confidenţialitate şi de mobilitate solicitate de recurenţii-reclamanţi pentru perioada septembrie 2006 - iulie 2007 inclusiv, nu era necesară îndeplinirea procedurii prealabile întrucât în speţă este vorba de un litigiu de muncă şi nu de un litigiu de competenţa instanţelor de contencios administrativ, conform Legii nr.554/2004, modificată şi completată.
De asemenea, au arătat recurenţii că dreptul le este recunoscut chiar de către prima instanţă, prin sentinţa atacată reţinându-se că deosebit de remuneraţia de bază stabilită, în considerarea specificului muncii şi a importanţei sociale a serviciilor profesionale, în temeiul art.25 şi art.26 din Legea nr.53/2003, cu modificările ulterioare, consilierul juridic poate negocia prestaţii suplimentare în bani, reprezentând clauza de mobilitate şi clauza de confidenţialitate.
S-a mai susţinut că art.24 alin.2 din Legea nr.514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic prevede că în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii, autorităţile publice, instituţiile şi toate celelalte persoane juridice de drept public sau privat vor opera modificările prevăzute în lege în încadrarea şi stabilirea statutului, a drepturilor şi obligaţiilor consilierilor juridici pe care îi au angajaţi, astfel că nu reclamanţii din cauză aveau obligaţia îndeplinirii procedurii prealabile de a negocia aceste drepturi, reclamanţii solicitând în anul 2007, în scris, aceste drepturi întrucât angajatorul nu a pus în aplicare, până la acel moment, prevederile art.24 alin.2 din Legea nr.514/2003.
Prin decizia civilă nr.2325/04.12.2009, Curtea de Apel Ploieşti a respins recursul ca nefondat.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de control judiciar a reţinut că potrivit art.20 Codul muncii, în afara clauzelor esenţiale prevăzute de art.17 din acest cod, între părţi pot fi negociate şi cuprinse în contractul individual de muncă şi alte clauze specifice, fiind enumerate între acestea, la art.20 alin.2 lit.c şi d din Codul muncii, şi clauza de mobilitate şi de confidenţialitate.
Art.25 Codul muncii statuează că prin clauza de mobilitate părţile în contractul individual de muncă stabilesc că, în considerarea specificului muncii, executarea obligaţiilor de serviciu de către salariat nu se realizează într-un loc stabil de muncă, iar în acest caz, salariatul beneficiază de prestaţii suplimentare în bani sau în natură.
De asemenea, conform art.26 alin.1 Codul muncii, prin clauza de confidenţialitate părţile convin ca, pe toată durata contractului individual de muncă şi după încetarea acestuia, să nu transmită date sau informaţii de care au luat cunoştinţă în timpul executării contractului, în condiţiile stabilite în regulamentele interne, în contractele colective de muncă sau în contractele individuale de muncă.
În conformitate cu art.6 din Legea nr.514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, cu modificările şi completările ulterioare, consilierii juridici au drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege potrivit statutului profesional şi al reglementărilor legale privind persoana juridică în serviciul căreia se află sau cu care au raporturi de muncă.
Prin art.60 alin.1 din Statutul profesiei de consilier juridic se statuează că pentru activitatea sa profesională, consilierul juridic are dreptul la o remuneraţie de bază stabilită prin negociere pentru consilierul juridic având statut de salariat sau conform legilor speciale, pentru cel numit în funcţie.
Alin.2 al art.60 din acelaşi statut prevede că deosebit de remuneraţia de bază, în considerarea specificului muncii şi a importanţei sociale a serviciilor profesionale, în temeiul art.25 şi 26 din Legea nr.53/2003, cu modificările ulterioare, consilierul juridic poate negocia prestaţii suplimentare în bani reprezentând clauza de mobilitate şi clauza de confidenţialitate.
Din cuprinsul dispoziţiilor legale mai sus enunţate s-a concluzionat că reclamanţii, în calitate de consilieri juridici angajaţi cu contract individual de muncă în cadrul intimatei-pârâte, puteau negocia cu aceasta acordarea prestaţiilor suplimentare în bani reprezentând clauza de mobilitate şi confidenţialitate-care constituie clauze specifice facultative, potrivit art.25 şi art.26 coroborate cu art.20 Codul muncii, iar în speţă, în urma negocierii cu pârâta, recurenţilor le-au fost încheiate actele adiţionale la contractele individuale de muncă din 1.08.2007.
Prin actele adiţionale respective s-a prevăzut, printre altele, că recurenţii se obligă să păstreze confidenţialitatea cu privire la anumite informaţii expres indicate, cuantumul sporului de confidenţialitate fiind de 15% din salariul de bază al angajatorului, iar clauza de mobilitate, în baza căreia s-a stabilit că salariatul se va deplasa la toate instanţele şi instituţiile unde prezenţa sa este necesară, va fi de 15% din salariul de bază al angajatului.
Câtă vreme, o atare negociere între părţile contractante nu a existat pentru perioada anterioară lunii august 2007 sau, chiar dacă ar fi existat, angajatorul a decis inserarea clauzelor de mobilitate şi de confidenţialitate şi acordarea unor sporuri la salariu prin act adiţional numai începând cu luna august 2007 şi nu există nicio dispoziţie legală pentru ca acesta să fie obligat la acordarea sporului de mobilitate şi confidenţialitate şi pentru perioada septembrie 2006 - iulie 2007, anterioară încheierii actelor adiţionale la contractele individuale de muncă cu recurenţii-reclamanţi, soluţia primei instanţe, prin care a fost respinsă acţiunea reclamanţilor, apare ca fiind corectă.
Acordarea unui spor corespunzător clauzelor de confidenţialitate şi mobilitate nu este, aşa cum s-a arătat mai sus, obligatorie pentru angajator, fiind vorba de clauze specifice facultative care pot fi incluse în contractele individuale de muncă ale angajaţilor, chiar textul art.60 alin.2 din Statutul profesiei de consilier juridic folosind sintagma „poate negocia” cu privire la prestaţiile suplimentare în bani reprezentând clauza de mobilitate şi clauza de confidenţialitate, fiind la latitudinea angajatorului dacă în urma negocierii cu consilierii juridici angajaţi cu contract individual de muncă prevede drept clauze specifice în contractele încheiate cu aceştia clauzele de mobilitate şi confidenţialitate şi acordă, în mod corespunzător, anumite sporuri pentru acestea.
Acţiunea reclamanţilor nu a fost respinsă pe motivul neîndeplinirii vreunei proceduri prealabile cerută de Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, după cum susţin recurenţii, iar disp.art.24 alin.2 din Legea nr.514/2003 invocate de recurenţi, ce stipulează că în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii, autorităţile publice, instituţiile şi toate celelalte persoane juridice de drept public sau privat vor opera modificările prevăzute în această lege în încadrarea şi stabilirea statutului, a drepturilor şi obligaţiilor consilierilor juridici pe care îi au numiţi sau angajaţi în slujba lor, nu pot constitui, raportat la considerentele mai sus arătate, un argument pentru admiterea recursului în sensul celor solicitate de aceştia.
Pentru aceste considerente, în temeiul art.312 alin.1 Cod pr.civilă, Curtea a respins recursul ca nefondat, în cauză nefiind incidente niciunele din motivele de modificare a sentinţei indicate de recurenţi în motivarea recursului.
Va multumesc.
avocatnet.ro explicăm legislația
muraruelena 
OANA GORAN 
bukinst