Injtreaga masa succesorala ramasa dupa un sot se inparte la toti mostenitorii legali la data decesului .
Sotul ramas in viata este chemat la mostenirea sotului predecedat fara a se tine cont de sex, de faptul ca are sau nu mijloace de existenta, daca exista sau nu copii, daca sotii convietuiau sau erau despartiti in fapt la momentul deschiderii succesiunii, indiferent din vina caruia dintre ei.
Pentru a culege mostenirea, sotul supravietuitor trebuie sa indeplineasca atit conditiile generale (capacitate succesorala, vocatie succesorala si sa nu fie nedemn), cit si o conditie speciala, respectiv sa aiba calitatea de sot la data deschiderii succesiunii.
Drepturile succesorale ale sotului supravietuitor sint reglementate de Legea nr. 319/1944. Masa succesorala a sotului decedat este alcatuita din: bunurile proprii ale sotului predecedat si partea din bunurile comune care sar fi cuvenit sotului care a incetat din viata.
Potrivit Legii nr. 319/1944, sotul supravietuitor se bucura de urmatoarele drepturi succesorale: un drept la mostenire, in concurs cu oricare dintre cele patru clase de mostenitori legali sau singur, in lipsa rudelor din aceste clase; drepturi succesorale asupra mobilelor si obiectelor apartinind gospodariei casnice, precum si asupra darurilor de nunta; un drept temporar de abitatie asupra casei de locuit.
Prezenta la mostenire a sotului supravietuitor nu inlatura niciuna dintre rudele aflate in clasele de mostenitori instituite de lege si nici nu este inlaturat de vreuna dintre acestea.
Potrivit Legii nr. 319/1944, cota-parte din masa succesorala cuvenita sotului supravietuitor difera astfel: in concurs cu clasa descendentilor, sotul supravietuitor are dreptul la 1/4 din mostenire, indiferent de numarul descendentilor; in concurs cu clasa ascendentilor privilegiati si a colateralilor privilegiati, trebuie sa distingem astfel:
* in concurs cu parintii lui de cujus (ascendentii privilegiati) si cu fratii si surorile acestuia ori descendentii acestora (colaterali privilegiati), sotul supravietuitor are dreptul la 1/3 din mostenire, indiferent de numarul ascendentilor sau al colateralilor privilegiati;
* in concurs numai cu ascendentii privilegiati sau numai cu colateralii privilegiati, sotul supravietuitor are dreptul la 1/2 din mostenire;
* in concurs cu clasa ascendentilor ordinari, sotul supravietuitor are dreptul la 3/4 din mostenire;
* in concurs cu clasa colateralilor ordinari, sotul ramas in viata are dreptul, de asemenea, la 3/4 din mostenire;
* in situatia in care sotul supravietuitor vine singur la mostenire, va culege intreaga masa succesorala.
Intotdeauna cind la mostenire vine si sotul supravietuitor, mai intii se stabileste partea succesorala cuvenita acestuia, iar ceea ce ramine se imparte intre ceilalti mostenitori. Aceasta inseamna ca partea sotului supravietuitor se imputa asupra partilor mostenitorilor cu care acesta vine in concurs, ducind la micsorarea acestora. Pentru stabilirea cotei-parti succesorale cuvenite sotului ramas in viata se tine seama, potrivit art. 1 din Legea nr. 319/1944, numai de rudele impreuna cu care acesta vine efectiv in concurs la succesiune, deci nu sint renuntatori, nedemni sau exheredati, nefiind mostenitori rezervatari.
Atunci cind exista doua sau mai multe persoane (bigamie, poligamie) care pretind drepturi succesorale, in calitate de sot supravietuitor, mostenirea lasata de de cujus sau cotaparte din mostenire prevazuta de lege in favoarea sotului supravietuitor, in concurs cu diferite clase de mostenitori legali, se imparte in mod egal intre sotul din casatoria valabila si sotul inocent din casatoria nula, acesta din urma fiind tot de bunacredinta.
Deci sora are dreptul la o cota de mostenire din masa succesorala ramasa dupa mama.