lee_vu a scris:
nu cred ca exista om rational care sa-si imobilizeze si sa-si asume riscuri privind casa (s-o "ipotecheze") intr-un contract de imprumut de "nevoi personale".
explicatia, foarte simplista, e ca, de regula, sunt diferente mari intre valoarea (inclusiv valoarea de utilizare) unui astfel de imprumut ("de nevoi personale") si valoarea unei locuinte (inclusiv, mai ales,valoarea de utilizare).
daca se solicita o astfel de garantie (ipoteca) pentru un astfel de imprumut ("de nevoi personale") nu se mai lua/nu se mai da niciun astfel de imprumut.
ori banca n-a solicitat o astfel de garantie, ca sa poata sa-si vanda marfa... o mica inducere a clientului in eroare...
Subscriu si mentionez ca pentru un credit de nevoi personale in valoare de 10.000 e,nu pui ipoteca pe un apartament cu valoare de piata de 60000 e(cazul meu).In schimb consultantul financiar al bancii justifica acea diferenta in plus la creditul fara ipoteca prin riscul ridicat asumat de banca,nesufland o vorba de faptul ca tu vei pierde casa daca nu platesti creditul.
In ceea ce priveste pe d-l"derbedea" ,referitor la afirmatia cum ca banca nu stie ce bunuri detii,il contrazic.Banca "STIE TOT"ce trebuie despre cel ce solicita creditul.In primul rand cand soliciti credit banca solicita o multime de date despre situatia ta financiara si nu numai,printre care si "DACA DETII BUNURI MOBILE SI IMOBILE",primind un scor f.bun pentru cei ce detin aceste bunuri.Singura eventual problema a bancii ar fi ca in intervalul de rambursare al creditului sa instrainezi bunurile si daca nu platesti banca sa fie nevoita sa se indrepte asupra popririi veniturilor ceea ce ar face ca rambursarea sa fie de durata.