Aveti dreptate cand observati stupiditatea (intentionata) a celor care ne conduc... Cred ca avem legi care "reglementeaza ceva” doar pt ca U.E. s-a scremut pt o recomandare...
Si italienii vand pestele in piatza, pe tarabe... fara manusi...
De ce se accentueaza "criza”? Pt ca nici oamenii care n-au atributii legislative nu isi fac datoria... Sa luam ca exemplu o brutarie nou deschisa: painea e delicioasa si nu te mai opresti sa cumperi... Dupa vreo 3 luni incepi sa constati ca painea pe care o simteai delicioasa incepe sa aiba gustul painii la care ai renuntat... De ce?! Incet, clientii pleaca si... angajatii vor fi concediati.
Descoperi un local nou deschis, elegant, servire ireprosabila, personal cu zambetul pe buze... In cateva luni se schimba totul... De ce?
Angajatii de prin unitatile de alimentatie publica nu respecta normele de igiena decat daca angajatorul "sta mereu cu gura pe ei”.
Cetateni dichisiti arunca ambalajele cornurilor pe trotuar; fumatorii isi arunca resturile de tigara tot pe trotuar (locurile pt fumat, in cazul celor mai multe magazine, birouri etc sunt amenajate... sub cerul liber si zona din jur e plina cu chistoace!). Sa amintesc si fumul pe care il mai inhalezi daca te nimeresti umbland in spatele unui fumator...
Proprietarii de caini nu aduna de pe trotuar excrementele animalelor! Inteleg sa nu le adune din zona verde unde nu se circula si nu riscam sa-l incaltam...)
Cetateni "cu pretentii” isi arunca (de la etaj!) punga cu gunoi menajer in fatza blocului. Locatarii de la case nu curata zapada din fatza cladirii. Vecinul de bloc asculta muzica la volum maxim bazandu-se ca nu e in intervalul orar "de odihna” – nu-i pasa ca unora nu le plac manelele sau vrea, pur si simplu, sa-si auda gandurile)
Nu ne putem intelege nici pt un loc de parcare in fatza blocului (desi spatii pt a parca ar fi, dar ar trebui amenajate, ceea ce implica efort – iar daca autoritatile nu executa...)
Evident, toate acestea sunt "nimicuri” – dar unele care caracterizeaza pe prea multi! Si nu facem nimic.
Angajatorii profita ca oamenii vor un loc de munca si isi permit sa nu negocieze salariile... Daca refuz eu, pe el il doare la doi metri de fund: vine altul, care accepta pe loc (si apoi se plange ca e nedreptatit). Cand unuia i se face o nedreptate, 10 stau si privesc... "Cand vecinul tau isi pierde slujba e recesiune; cand o pierzi tu e depresiune” (Harry Truman).
Sunt angajatori care au un comportament corect fatza de angajati, iar acestia din urma ii iau de prosti! Chiar daca le ofera salarii mari, ei tot duc acasa mai multi bani decat li se cuvine conform salariului (bacsisuri, de ex)... dar mai si fura de la angajator si nu-si indeplinesc atributiile (apoi se plang ca sunt concediati)...
Multi sunt condusi de egoism si invidie: "De ce sa imi ajut amicul sa vina sa lucreze la firma unde lucrez si unde se castiga bine? Prefer sa nu-i spun ca se cauta un om care se potriveste cu profilul sau profesional...”
"Conducatorii” poporului au interese personale si egoiste la nivelul lor; ceilalti au interese la fel de meschine, la scara mai mica.
Am mai scris undeva pe acest forum: nemultumiti suntem multi... Dar ce facem, concret, pt a schimba in bine o situatie? Sigur, ne straduim, la nivel individual, dar cat reusim sa rezolvam, si mai ales: in cat timp?
A iesit bazaconia cu inregistratul "urmei” mesajului si apelului telefonic... S-a "intamplat” ceva de rasunet impotriva acestei bazaconii? Nu – in schimb, pt cifra 666 au iesit sa strige... Cu sau fara imaginarul 666 biometria... isi urmeaza cursul... Daca deranjeaza ca datele personale sa fie stocate in cip, de ce nu deranjeaza ca si mesajele sa fie inregistrate undeva? De parca "teroristii” n-ar putea evita stupiditatea acestei masuri de ... siguaranta...?!
Ma opresc: m-a luat valul libertatii de exprimare. Un drept pe care l-am avut dintotdeauna – doar ca azi nu mai rezolv nimic avandu-l!
Uau! Am scris prea mult! :O
"Monolog" - partea II
Criza aceasta e, practic, un blocaj... financiar – la care orice om cu mai mult de doua circumvolutiuni ar fi trebuit sa se gandeasca. Unde se putea ajunge in ritmul in care indivizii se indatorau la banci "doar cu buletinul”? Ce om sanatos la cap isi putea imagina ca totul va fi roz? In momentul in care cineva doreste sa contracteze un imprumut trebuie sa ia in calcul unele previziuni – si nu o poate face decat in momentul cand intreaba un consultant in domeniu (nu functionar de banca sau vanzator – interesul acestora e sa vanda!). Cineva, undeva pe acest forum, se bucura pt ca a scazut pretul apartamentelor si isi vor putea permite o locuinta si cei care nu si-o permiteau pana acum.... In ce fel?! De unde vor avea azi bani? Totusi, pretul caselor nu e chiar asa mic. Afirmatia respectiva "suna” ca si cum se va rezolva problema locuintelor in RO! Prea multa naivitate si prea putina informatie...
Idei anti-criza! Cine ar avea ideea salvatoare ar vinde-o – si s-ar imbogati! Dar, ar cumpara-o cine o poate pune in practica?!!
Din punctul meu de vedere aceasta criza e puternic resimtita de cei care au statutul de salariat... Asistatii sociali, somerii, pensionarii, femeile in c.i.c, oamenii strazii si toate categoriile de oameni care si pana azi traiau la limita saraciei (sau sub aceasta) resimt mai putin criza. Guvernul va avea grija ca aceasta majoritate formata din cei mentionati sa nu duca lipsa de banii lunari... Toti cei care pana azi se plangeau ca nu au cu ce sa-si plateasca intretinerea, de ex, o vor face si de acum inainte (la fel si in cazul medicamentelor...). Mai conteaza pt acestia ca totul se va scumpi (incet, dar sigur)? Daca nu puteau plati 10 lei, nu vor da nici 15 – e mare diferenta?
:tomato:
Solutii anti-criza putem gasi la nivel individual... Cei care vor ramane someri sunt – in cea mai mare parte profesionisti (in sensul ca isi cunosc meseria; sau ar trebui sa o cunoasca). Bun. Trecand in somaj ar trebui sa primeasca unele salarii compensatorii (macar unul)... Ce vor face cu acesti bani? Vor cumpara LCD-uri si / sau alte electrocasnice, cum au facut minerii disponibilizati prin anii 90? S-ar putea constitui in PFA – dar ii costa vreo mie de lei... Unii au pamant la tzara (nu e rusine sa devii agricultor, daca te pricepi sau esti capabil sa inveti)... Desi agricultura e la pamant (unde, altundeva ar putea fi? Glumesc) si se urmereste "unificarea” terenurilor agricole in ferme de 400 si mai multe ha – ceea ce e o tampenie menita sa ofere "ocazii” asa-zisilor latifundiari... In Franta, sau alte state europene, aceste ferme pot avea de la 80 de ha (uneori si mai putin, pt a obtine ajutoare de la stat) – pt ca se au in vedere interesele tzaranilor reali; se are in vedere chiar interesul Statului, in general – o productie proprie e mai avantajoasa decat importul... In RO ce a facut Statul? A propus luarea in arenda a terenurilor persoanelor care se considerau prea varstnice pt a mai putea cultiva terenul... Nu s-au acordat facilitati (reale, nu praf in ochi) pt achizitonarea utilajelor... desi unii au reusit sa se descurce (cu sacrificii, sau cu ajutorul financiar al rudelor care muncesc in strainatate).
Poate vi se pare usor absurd ca vorbesc despre agricultura... dar e o alternativa a somajului... La fel, o alternativa ar fi serviciile pe care le pot oferi muncitorii ajunsi la mila statului... Dar si aici e nevoie de investitii – nu mari, neaparat (in functie de ceea ce omul respectiv stie sa faca). Unul stie sa lucreze mobila (ca exemplu) – fiind PFA poate lucra pt diversi particulari: Un set de scaune, o masuta mai fistichie, amenajarea unei debarale sau a unei camari... Nu vor avea 10 clienti din prima luna, dar vestea ca sunt "de treaba” zboara repede. Unii stiu sa zugraveasca, sa puna parchet... Pe acest segment mai e, totusi, loc... mai ales in marile orase... Femeile cunosc croitorie si multe au masini de cusut, iar vecinele au... fermoare de pus, tivuri de cusut, rochii de stramtat, gulere la camasi de "intors”...
Cam acestea sunt gandurile ce-mi vin in minte... gandindu-ma la ameliorarea situatiei de criza... (care si-a arata coltzii inca din primavara anului trecut!) Cunosc oameni care au reusit... Nu s-au imbogatit, dar nu le merge mai rau decat atunci cand erau salariati – ba chiar le e mai bine, d.p.v psihologic, pt ca nu mai trebuie sa suporte toanele unor sefi si nu mai au program de lucru fix. Dar si muncesc! Sectorul serviciilor este, inca, deschis... Al productiei numai intr-o masura mica...
Cunosc si someri care ar putea sa realizeze ceva dar se complac a trai din banii ce le vin de la Stat – si care nu vor veni pt toata viata, iar Timpul trece, luand oportunitatile. Altii, desi ar putea sa treaca la treaba, isi ridica singuri bariere si nu au incredere in fortele proprii – acestia trebuie sustinuti, macar moral...
Ideea principala ar fi sa nu se "porneasca la drum” prin contractarea de credite (de la institutii financiare sau de la particulari – mai ales!). Si , inca ceva: ideal ar fi ca cei din preajma acestor oameni care ar vrea sa intreprinda ceva pe cont propriu sa ii sprijine cu ce pot, lasand deoparte invidia...
Scriu eu aici, de zor, dar dv ce idei anti-criza aveti? Hm! Am senzatia ca sunt un catzel care latra la Luna... :)