Trebuie subliniat ca declaratiile de renuntare la succesiune sunt valabile numai daca sunt date strict inlauntrul termenului de 6 luni de la decesul de cujusului, deci in termenul de optiune succesorala. Asa-zisele "declaratii de renuntare" consemnate in incheierea intocmita de notar cu ocazia eliberarii certificatului de mostenitor, prin care se precizeaza ca unul sau mai multi erezi au "renuntat" la succesiune, insa din analiza in spe a declaratiilor rezulta ca sunt datate dupa trecerea termenului de optinune succesorala si care declaratii, in concret, doar atesta faptul ca declarantul nu a facut niciun fel de acte, tacite sau exprese, de acceptare a mostenirii aflatoare in acel moment in averea autorului, nu sunt declaratii de renuntare la succesiune propriu-zise, chiar daca sunt inregistrate ca atare in registrul de acte autentice al notariatului, ci sunt simple declaratii formale de neacceptare, care au cu totul alt efect juridic decat o declaratie veritabila de renuntare la succesiune. Astfel, in timp ce neacceptantul devine strain doar fata de emolumentul succesiunii ce s-a gasit in averea de cujusului la moartea sa, pastrandu-si insa calitatea de erede, renuntatorul e considerat a nu fi fost niciodata erede, in virtutea art.696 Cod Civil. Rostul acestei distinctii - esentiale - intre "renuntator" si "neacceptant" a iesit puternic la iveala cu ocazia aparitiei Legii nr 18/1991 (cu modificarile si completarile de rigoare), care prin faimosul art.13 acorda erezilor neacceptanti un termen de gratie de 6 luni, in care ei isi pot formula optiunea asupra restituirii (sau nu) a terenurilor ce au apartinut de cujusilor lor, dar care terenuri nu se aflau in circuitul civil la data decesului autorilor, ci erau incluse in mod arbitrar in patrimoniul fostelor CAP; or, potrivit si interpretarii date acestui text de lege prin Decizia nr. XI din 5 februarie 2007 a Sectiilor Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, "beneficiază de repunerea în termenul de acceptare a succesiunii numai moştenitorii care nu au acceptat succesiunea în termenul prevăzut de art. 700 din Codul civil, iar nu şi cei care au renunţat la moştenire."
In consecinta, un certificat de mostenitor ce ar cuprinde mentiunea ca unul dintre cei ce-au participat la dezbaterea succesiunii a renuntat la mostenire poate fi constatat ca nul absolut, printr-o actiune imprescriptibila, daca se conchide, din analiza pretinsei "declaratii de renuntare" aflata la dosarul succesiunii sau adusa ca proba in proces de catre una dintre parti, ca aceasta este in fapt doar o declaratie formala de neacceptare, data peste termenul de optiune succesorala de 6 luni, iar nu o declaratie propriu-zisa de renuntare, chiar daca falsa „declaratie de renuntare” ar fi inscrisa ca atare in registrul de renuntari la succesiune al notariatului. In acest sens, de exemplu, s-a pronuntat Tribunalul Dolj, printr-o decizie datata 16.08.2008, in dosar nr.10520/215/2007.
ps. Am vrut sa-mi intitulez topicul Falsa "declaratie de renuntare". Habar n-am de ce a aparut doar "Falsa"... I-as fi recunoscator distinsului Admin daca ar face rectificarea de rigoare in titlul acestui topic... Thank You :)
Cel mai recent răspuns:
juristu X , utilizator
14:23, 5 Februarie 2009