mostenire

Jumatatea sotiei ramane fratilor ei si mostenitorilor sotului. Jumatatea sotului se duce la mostenitorii lui. Mostenirea de pe urma sotului se duce la unchi matusi sau saca sunt decedati acestia la veri. Daca nu are rude apropiate se duce la stat.

Mostenirea sotiei, in care intra bunurile ei proprii (in intregul lor) + cota ei parte (jumatate) din bunurile comune dobandite in timpul casatoriei, merge la

- sotul supravituitor care culege 1/2 din mostenire (cota succesorala a sotului supravietuitor in concurs cu colateralii privilegiati este de 1/2 din mostenire).
- si fratii sotiei care culeg restul de 1/2 din mostenire (deimpartit la numarul fratilor).


ATAT. Mostenitorii sotului nu vin la mostenirea sotiei pentru ca ei nu sunt rude cu sotia din speta. Dar primesc INDIRECT ceva din averea acesteia ca urmare a mortii ulterioare a rudei lor (= sotul din speta).

Mostenirea sotului, in care intra bunurile lui proprii + cota lui parte (jumatate) din bunurile comune + ce a mostenit de la sotie merge la

- rudele lui.
In lipsa descendentilor, a ascendentilor privilegiati (parintii) si a colateralilor privilegiati (frati, surori, nepotri de frate/sora) vin la mostenire rudele colaterale pana la gradul IV inclusiv (verii primari sunt rude de gradul IV). Daca nu sunt mostenitori legali sau testamentari mostenirea este vacanta (revine comunei, orasului, municipiului, dupa caz).


Pentru a afla cat anume are un mostenitor dintr-un anume bun, trebuie duse calculele mai departe, raportand cota succesorala la intreg sau la partea mortului din bun.

Concret:
Daca sotul si sotia aveau o casa in comun (jumatate + jumatate) atunci, la moartea sotiei situatia sta astfel:

Sotul are deja jumatatea lui de casa si mai primeste prin mostenire jumatate (cota succesorala de 1/2) din jumatatea de casa a sotiei. In final el va avea 3/4 din casa. Iar fratii sotiei vor avea impreuna restul de 1/4 (jumatate din jumatatea de casa care a apartinut rudei lor).