custodie pt ingerasul meu, rog ajutor

Am o problema foarte mare si va raman profund indatorata celor care m-ati putea ajuta cu un raspuns. Imi cer scuze in prealabil pt un mesaj lung dar consider ca este important sa va prezint intreaga situatie.Sunt casatorita de 2 ani si 2 luni si avem impreuna un baietel de 1 an si 7 luni. Mentionez ca sotul meu nu si-a dorit acest copil ba chiar si dupa ce ne-am casatorit in urma sarcinii mele (eu fiind foarte determinata sa pastrez copilul) acesta a incercat in nenumarate randuri sa ma convinga sa avortez. Inca de la inceputul casatoriei (eu eram gravida in luna a 3-a) au aparut probleme foarte mari intre noi (cu alte cuvinte in momentul in care s-a vazut cu actul in mana s-a schimbat complet). Si-a parasit imediat locul de munca, nu-mi mai acorda nici un pic de atentie, era tot timpul plecat inclusiv noaptea, nu raspundea la telefon, ca sa nu mai spun ca in acesti 2 ani nu a contribuit cu absolut nici un ban la intretinerea copilului sau a casei. Din fericire pt el eu am o sitiatie financiara destul de buna si prin urmare a considerat ca un simplu act de casatorie este de ajuns pt a fi intretinut in ciuda faptului ca el nu-si indeplinea absolut nici o indatorire de sot. Initial am acceptat aceasta situatie pt ca il iubeam foarte mult si in speranta ca se va schimba odata cu venirea copilului iar ulterior au intervenit si probleme de sanatate legate de sarcina (din luna a 4-a a trebuit sa stau la pat ca sa nu pierd sarcina). Nici macar in acel moment el nu a fost miscat de situatie ba mai mult pretindea ca nu poate avea grija de mine si de nenumarate ori a vrut sa ma paraseasca dar in urma disperarii si rugamintilor mele revenea acasa. Au trecut cele 9 luni de cosmar, s-a nascut sufletelul meu dar lucrurile in loc sa se imbunatateasca s-au inrautatit. El era aproape tot timpul plecat, uneori pleca in vacanta si cate 10 zile sa se distreze, nasterea copilului nu l-a influentat in nici un fel, din contra se plangea ca nu poate sa doarma ziua din cauza lui ca plange si il trezeste, asta pt ca el golanea toata noaptea si dormea ziua. Nu a vrut niciodata in acest an si mai bine de jumatate nici macar un biberon sa-i dea baietelului sa nu mai vorbim de alte lucruri gen spalat sau culcat. Mai mult el ia alocatia baiatului si o foloseste in scopuri proprii, niciodata pt copil sau casa. La un moment dat mi-am luat inima in dinti pt ca nu mai suportam comportamentul lui si fata de mine dar mai ales fata de baietel si i-am spus ca vreau sa divortam dandu-l afara din casa. Trebuie sa mentionez ca locuinta este a mamei mele doar eu si copilul avand resedinta aici. Speriat probabil ca ramane fara casa si masa a inceput sa-mi promita marea cu sarea ca se va schimba si ca va face si drege, ca se va angaja, ca ma va ajuta la cresterea copilului etc. Eu iubindu-l inca foarte mult l-am crezut, ne-am impacat dar din pacate nu a durat mai mult de cateva saptamani si a luat-o de la capat. Am mai suportat un timp si cateva luni mai tarziu am vrut iar sa divortez. Din pacate pt a 2-a oara m-a intors si iar a luat-o de la capat. In acest moment dupa mai bine de 2 ani de chin l-am dat din nou afara din casa si sunt mai mult decat hotarata sa intentez actiunea de divort. Problema este ca din discutiile avute cu el pe aceasta tema m-am speriat cumplit de ceea ce el cere si vrea sa faca. El doreste sa impartim custodia ingerasului in asa fel incat baiatul sa stea jumatate din saptamana la el si jumatate la mine. De cateva zile cumnatul lui i-a facut si carte de munca iar el s-a mutat in apartamentul parintilor lui care pana acum era inchiriat si mi-a spus ca acestia il vor pune pe numele lui ca sa il ajute in instanta. A spus ca el nu va recunoste nimic din acuzele pe care eu i le voi aduce si pentru care din pacate nu am nici o proba, va fi cuvantul meu impotriva cuvantului lui, ba mai mult el va declara ca eu sunt isterica (va aduce ca martori prieteni care vor declara ca au auzit si vazut cum tipam la el fara motiv) si debila mintal, ca din cauza mea nu am putut avea o casnicie, ca el nu poate trai fara copil, ca din cauza mea nu a avut grija de el ca eu nu-l lasam, ba mai mult ca mi-am neglijat copilul ca din cand in cand l-am lasat sa se uite la desene animate ca eu sa pot face treaba in casa. In aceste circumstante nu mai stiu ce sa fac, ma refer daca este mai bine sa divortez sau nu, pt ca as innebuni dc copilasul ar trebui sa mearga sa stea si cu el avand in vedere ca baiatul nu il recunoaste de tata, nu vrea sa stea cu el nici macar un minut si numai daca incearca sa-l ia in brate acesta incepe sa planga, deci ar suferi cumplit fara mine pt ca de cand s-a nascut el nu a stat decat cu mine zi si noapte exceptand cate 1 ora cand mai venea mama mea sa ma ajute cu el. Imi iubesc copilul prea mult pt a accepta sa sufere catusi de putin si prefer sa-mi sacrific eu in continuare viata numai ca sa stiu ca nu va trebui sa plece nici macar o ora din casa. Va rog mult sa-mi spuneti ce sanse ar avea sotul la aceasta custodie impartita avand in vedere ca eu nu am probe fizice impotriva lui si pt a-i demonstra comportamentul fata de mine si copil. Va multumesc anticipat,