Multumesc !
As vrea sa stiu unde este reglementata situatia de mai sus ( act normativ , art. , etc ) .
*** Codul Familiei
"Art. 86. - Obligaţia de întreţinere există între soţ şi soţie, părinţi şi copii, cel care înfiază şi înfiat, bunici şi nepoţi, străbunici şi strănepoţi, fraţi şi surori, precum şi între celelalte persoane anume prevăzute de lege.
Are drept la întreţinere numai acela care se află în nevoie, neavând putinţa unui câştig din muncă, din cauza incapacităţii de a munci.
Descendentul, cât timp este minor, are drept la întreţinere, oricare ar fi pricina nevoii în care se află."
***Decizia de îndrumare nr. 2/20.02.1971 a Plenului Tribunalului Suprem care prevede :"părintele este obligat să dea întreţinere copilului devenit major, dacă se află în continuarea de studii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 25 de ani".
La momentul emiterii acestei decizii de îndrumare s-au avut în vedere dispoziţiile Legii nr. 27/1966 privind dreptul de pensie în cadrul asigurărilor sociale de stat, care prevedeau că au dreptul la pensie de urmaş, copii până la vârsta de 16 ani sau, dacă îşi continuă studiile, până la terminarea acestora, fără a se depăşi vârsta de 25 de ani. Actualmente, aceste reglementări se regăsesc în Legea nr. 19/2000.
*** Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale
"Art. 66. - Copiii au dreptul la pensie de urmaş:
a) până la vârsta de 16 ani;
b) dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;"
Aceasta prevedere legală la care se face referire în decizia de îndrumare, actualmente, prin analogie - Legea nr. 19/2000 - nu este în contradicţie cu dispoziţiile art. 86 din Codul familiei, potrivit căreia persoana majoră are drept la întreţinere numai dacă, aflându-se în nevoie, nu are putinţa de a se întreţine din cauza incapacităţii de a munci deoarece, după cum se subliniază în decizia de îndrumare nr. 2/1971 dată de Plenul Tribunalului Suprem, legiuitorul a voit să înlăture ca persoana capabilă de muncă să ducă o viaţă "parazitară", împrejurare care nu se poate susţine că ar exista în cazul copilului devenit major, care solicită în mod firesc întreţinere de la părinţii săi pentru continuarea studiilor.
În ceea ce priveşte criteriile pentru determinarea cuantumului pensiei de întreţinere, art. 94 prevede că aceasta este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere şi cu mijloacele celui care urmează a plăti, instanţa judecătorească putând mări sau micşora obligaţia de întreţinere sau hotărî încetarea ei după cum se schimbă mijloacele celui care dă întreţinerea sau nevoia celui ce o primeşte.
Av. PITEI Florina