Conform cãror prevederi se solicitã judecarea cauzei în lipsã?

temeiul : 218 al. 3 si 405 al. 2

vladfesan a scris:

temeiul : 218 al. 3 si 405 al. 2

Nu au nici o legatura.
Articolul 223 prevede clar acest lucru.

scuze ! am luat din greseala codul cu numerotarea veche (pe care il si arunc la gunoi cu aceasta ocazie) !

deci, raspunsul corect ar fi ca puteti cita ambele articole

Eu, după o îndelungă şi matură chibzuinţă :), am rămas la art. 411, alin. (1), pct. 2 teză finală Cod procedură civilă. În întâmpinările pe care le-am făcut aceasta a fost singura prevedere utilizată în motivarea solicitării judecării cauzei în lipsă şi nici nu văd, cel puţin deocamdată, motive să îmi schimb părerea.

Art. 242 CPC din 1865 şi art. 411 din NCPC reglementează, ambele, suspendarea voluntară a judecăţii. Corespondentul art. 242, alin. (2) CPC din 1865 este doar art . 411, alin. (1), pct. 2 teză finală din NCPC.

Art. 411 din NCPC este situat în cadrul capitolului III, Unele incidente procedurale, din cadrul titlului I intitulat Procedura în faţa primei instanţe. Art. 223 din NCPC reglementează judecarea cauzei în lipsa părţii legal citate şi este situat în cadrul capitolului II, Judecata, din cadrul aceluiaşi titlu. El vizează activitatea instanţei de judecată, şi nu activitatea părţilor. Repet ceea ce am mai spus cândva, mie mi se pare cel puţin o eroare tactică să mă apuc să spun instanţei ce are de făcut în privinţa cauzei cu care a fost învestită.

Dupa aceeasi chibzuinta, nu atat de indelungata, intrucat m-am folosit de argumentele dvs, subscriu la opinia ca temeiul legal pentru judecare in lipsa este dat de art. 411, alin1, pct 2 teza finala.